Muzica electronica in Romania inainte de '89, ca orice alt lucru "ciudat" care nu avea voie sa dauneze bunastarii "tovarasilor", era destul de marginalizata si aproape inexistenta pe scena muzicala.
Insa existau ascunsi in underground artisti cu adevarat pasionati de acest gen, care sa se dedice intru totul acestui gen muzical, care experimentau si incercau sa iasa din anonimat, sa organizeze petreceri si sa adune in jurul lor lume care sa guste si sa se "infecteze" cu acest nou "virus": Ali Nasser, Alien Pimp, Dan Handrabur, DJ Professor, DJ Vasile, Electric Brother, Grooveoholics, Junkyard, Matze, Niki4, Nuxe, Şuie Paparude, Vladone, Vlaicu Golcea. Proiecte: Aievea, Blanoz, Bucharest AV, East Village, Nemos, NSK, Party Poopers, Shukar Collective, Sunday People.
Alien Pimp
foto: Andrea Krizsai
myspace.com/alienpimp
Este una din figurile importante ale muzicii electronice romaneşti, artist care şi-a început cariera muzicală de la o vârstă fragedă, aproximativ 14 ani, ca dj la posturi de radio şi jurnalist, completând mai apoi paleta ca scriitor şi grafician.
În radio a început la unul dintre primele posturi private din România, Radio Nova 22, iar după acesta a mai activat ca reporter la Fun Radio, Radio Delta, Radio 21 (1999) şi Radio Contact (2001 - 2004). A întreprins activitate şi în cadrul televiziunii, la Sigma Tv (1996) şi ca gazdă a emisiunii “Da/Nu” difuzate pe TVR 2 (2002). Ca şi redactor a lucrat la publicaţii precum Expres Magazin, Timpul liber, România Liberă, Dilema, Playboy, Popcorn, Salut.
Muzica a început să o experimenteze pe calculator prin anul 1993, iar trei ani mai târziu a participat alături de Lucian Stan şi Cristi Stanciu, foştii lui colegi de la legendarul Nova 22, la înfiinţarea uneia dintre cele mai clasice trupe, NSK. Tot alături de aceştia a lucrat în perioada 2000 - 2001 la Yama Studios, unul dintre cele mai specializate studiouri în producţia de spoturi publicitare, dar şi muzică underground. După câteva prestaţii live a părăsit acest grup şi a început să îşi clădească o carieră solo, sub diferite aliasuri pe care vi le voi prezenta în cele ce urmează.
Alien Pimp este proiectul solo cu care Silviu a debutat discografic în anul 1998 pe compilaţia "Ascultă-ţi Muzica" (MediaPro), cu piesa "Planet". În acelaşi an a câştigat primul loc la concursul de descoperire a talentelor Assos Music New Talent Festival. Un an mai târziu era planuită lansarea albumului său de debut "Simtzire De Bine", însă aceasta nu a mai avut loc.
În anul 2000 a început să activeze şi ca dj, mixând de-a lungul timpului alături de nume mari pe afişe precum Goldie, DJ Zinc, Concord Dawn, Spor, Paul B, Black Sun Empire şi mulţi aţii.
Apoi Silviu a trecut la downtempo, preluând moniker-urile Sonic Tonic. De asemenea a desfăşurat un proiect cu aceeaşi orientare, numit WeAreNotSure, cu românul Silent Strike şi cântăreaţa norvegiană Gunhill.
Alte alias-uri sau proiecte cu care a "jonglat" de-a lungul timpului prin diverse stiluri au fost Cojones (big beat), Groovenauts (liquid drumnbass, alături de Mr Chi şi Victor Sanchez), Jackin, Marginal (alături de Datacode), Subjazz (liquid/funky dubstep).
În anul 2004 pune bazele SoundKraft Records, label care are ca obiectiv promovarea producătorilor est-europeni de drum and bass. Aici reuşeşte să lanseze compilaţia "Eastern Sound Architects” şi organizează o serie de evenimente. Apoi Silviu se orientează spre dubstep şi din 2006 fondează un label cu aceast profil, numit DubKraft Records. Patru ani mai târziu DubKraft a devenit însă deschis pentru aproape toată gama de bass music, unde Silviu îşi lansează albumul de debut, numit "Thisfollowingmusicdotcom" (2009). Alte labeluri aflate sub fraiele lui Silviu, înfiinţate mai recent, sunt False Flag Operation şi Shutdown Audio.
Ca şi producător muzical a mai colaborat cu Minus şi Ion pentru masterizarea EP-urilor "Ion - Schutzhaft" (2010, Local), respectiv "Minus - 95" (2010, Local).
Un plus de culoare pe cv-ul sau stă şi convocarea ca membru al juriului în cadrul concursului de descoperire a talentelor organizat de RFI, în 2002 şi 2004, alături de alte nume autohtone precum Adrian Enescu, Florin Marica, Alex Revenco, Dragoş Vasile, Costel Cristea şi Doru Ionescu.
În radio a început la unul dintre primele posturi private din România, Radio Nova 22, iar după acesta a mai activat ca reporter la Fun Radio, Radio Delta, Radio 21 (1999) şi Radio Contact (2001 - 2004). A întreprins activitate şi în cadrul televiziunii, la Sigma Tv (1996) şi ca gazdă a emisiunii “Da/Nu” difuzate pe TVR 2 (2002). Ca şi redactor a lucrat la publicaţii precum Expres Magazin, Timpul liber, România Liberă, Dilema, Playboy, Popcorn, Salut.
Muzica a început să o experimenteze pe calculator prin anul 1993, iar trei ani mai târziu a participat alături de Lucian Stan şi Cristi Stanciu, foştii lui colegi de la legendarul Nova 22, la înfiinţarea uneia dintre cele mai clasice trupe, NSK. Tot alături de aceştia a lucrat în perioada 2000 - 2001 la Yama Studios, unul dintre cele mai specializate studiouri în producţia de spoturi publicitare, dar şi muzică underground. După câteva prestaţii live a părăsit acest grup şi a început să îşi clădească o carieră solo, sub diferite aliasuri pe care vi le voi prezenta în cele ce urmează.
Alien Pimp este proiectul solo cu care Silviu a debutat discografic în anul 1998 pe compilaţia "Ascultă-ţi Muzica" (MediaPro), cu piesa "Planet". În acelaşi an a câştigat primul loc la concursul de descoperire a talentelor Assos Music New Talent Festival. Un an mai târziu era planuită lansarea albumului său de debut "Simtzire De Bine", însă aceasta nu a mai avut loc.
În anul 2000 a început să activeze şi ca dj, mixând de-a lungul timpului alături de nume mari pe afişe precum Goldie, DJ Zinc, Concord Dawn, Spor, Paul B, Black Sun Empire şi mulţi aţii.
Apoi Silviu a trecut la downtempo, preluând moniker-urile Sonic Tonic. De asemenea a desfăşurat un proiect cu aceeaşi orientare, numit WeAreNotSure, cu românul Silent Strike şi cântăreaţa norvegiană Gunhill.
Alte alias-uri sau proiecte cu care a "jonglat" de-a lungul timpului prin diverse stiluri au fost Cojones (big beat), Groovenauts (liquid drumnbass, alături de Mr Chi şi Victor Sanchez), Jackin, Marginal (alături de Datacode), Subjazz (liquid/funky dubstep).
În anul 2004 pune bazele SoundKraft Records, label care are ca obiectiv promovarea producătorilor est-europeni de drum and bass. Aici reuşeşte să lanseze compilaţia "Eastern Sound Architects” şi organizează o serie de evenimente. Apoi Silviu se orientează spre dubstep şi din 2006 fondează un label cu aceast profil, numit DubKraft Records. Patru ani mai târziu DubKraft a devenit însă deschis pentru aproape toată gama de bass music, unde Silviu îşi lansează albumul de debut, numit "Thisfollowingmusicdotcom" (2009). Alte labeluri aflate sub fraiele lui Silviu, înfiinţate mai recent, sunt False Flag Operation şi Shutdown Audio.
Ca şi producător muzical a mai colaborat cu Minus şi Ion pentru masterizarea EP-urilor "Ion - Schutzhaft" (2010, Local), respectiv "Minus - 95" (2010, Local).
Un plus de culoare pe cv-ul sau stă şi convocarea ca membru al juriului în cadrul concursului de descoperire a talentelor organizat de RFI, în 2002 şi 2004, alături de alte nume autohtone precum Adrian Enescu, Florin Marica, Alex Revenco, Dragoş Vasile, Costel Cristea şi Doru Ionescu.
Dan Handrabur
Dan Handrabur este un artist cu o educaţie muzicală formată în direcţia muzicii clasice. A studiat vioara şi pianul, după care s-a orientat spre muzica electronică, în special ambientală.
A început "jucându-se" cu un radio pe short wave, apoi muzica electronică a trezit o pasiune în sufletul său cu ocazia unui concert pentru sintetizator şi orchestră la şcoala de muzică George Enescu. Piesele le crea în preajma anului 1983 cu patru piste Tascam, pe casetă, apoi în anul 1991 utiliza Teac Dat şi Mackie 24-8 Macintosh Logic. Peste ani s-a găsit în studio lucrând cu analoage, drum machines, Atari 1040ST, Soundcraft, Lexicon, Korg sau Kurzweil. În prezent nu şi-a schimbat foarte mult tehnicile de realizare a pieselor, a rămas apropiat de analog, de organic, de clasic, mai adăugându-se în tehnică VST-uri şi RME.
Astfel, o experienţă vastă în spate, o mulţime de pseudonime (Dreamdoktor, Dreamlogic, HAN, Vuemorph) şi colaborări, dintre care aş aminti: Crystalline (cu Cristina Handrabur), DB Implant (cu Dragoş Bădoi), Floatpoint (cu Phillip Western), Front Line Assembly (Bill Leeb, Chris Petersen, Jed Simon, Jeremy Inkel, Jared Slingerland, Jason Bazinet), Landhip (cu Phillip Western), Mere Mortals (cu Cristina Handrabur), Nemos, Off & Gone (cu Phillip Western), Shukar Collective, X Drone (cu Adham Shaikh), Weed (cu Cristina Handrabur).
Mirifica voce prezentă în foarte multe dintre producţiile sale este Cristina Handrabur, soţia artistului, priceput artist plastic de asemenea, talent pus în valoare şi în muzică, în special în cadrul proiectului Weed. Astfel, prin prisma acestui concept numit Weed, cei doi au reuşit să împletească muzica şi arta, o terapie "electromantică", în albume de "nouveau-pop songs" numite "Hard To Kill " (1999) şi "Visionary Sessions" (2009).
În 1997 lansează sub aliasul Mere Mortals albumul "Ethnic Dub Simmphony In Ten Parts", la casa de discuri Map Music. Acesta este un extraordinar de valoros album de muzică ambientală, nu doar datorită spaţiului temporal în care a fost lansat şi pustietăţii scenei muzicale la acea vreme, ci datorită în special bagajului cultural cu care este înzestrat, puternicelor influenţe din folclorul românesc. Dan şi Cristina au mai reluat această tema a folclorului şi în alte compoziţii precum “Endless Nights”, “Kaja” sau “Perpetuum X”.
DB Implant este un proiect foarte interesant, înfăptuit de respectabilul Dan Handrabur alături de Dragoş Bădoi (Phoenix, Direcţia 5), în urma căruia s-a concretizat acum doi ani (2009) un album numit "Empirya". Acest material a fost lansat "acasă", prin intermediul studioului Outersanctum. Acesta a fost înfiinţat în anul 1992 şi a fost locul unde Dan a lansat producţiile sale solo, sau rezultate din diversele featuringuri.
În dreptul superlativelor ce revin numelui Handrabur, mai stă o piesă aparută în 4 filme realizate la Hollywood în anul 2001 ("Weed - If Only You Could See") şi realizarea muzicii pentru jocuri pentru computer precum Quake 3 (cu Front Line Assembly) şi Hockey 2006.
A început "jucându-se" cu un radio pe short wave, apoi muzica electronică a trezit o pasiune în sufletul său cu ocazia unui concert pentru sintetizator şi orchestră la şcoala de muzică George Enescu. Piesele le crea în preajma anului 1983 cu patru piste Tascam, pe casetă, apoi în anul 1991 utiliza Teac Dat şi Mackie 24-8 Macintosh Logic. Peste ani s-a găsit în studio lucrând cu analoage, drum machines, Atari 1040ST, Soundcraft, Lexicon, Korg sau Kurzweil. În prezent nu şi-a schimbat foarte mult tehnicile de realizare a pieselor, a rămas apropiat de analog, de organic, de clasic, mai adăugându-se în tehnică VST-uri şi RME.
Astfel, o experienţă vastă în spate, o mulţime de pseudonime (Dreamdoktor, Dreamlogic, HAN, Vuemorph) şi colaborări, dintre care aş aminti: Crystalline (cu Cristina Handrabur), DB Implant (cu Dragoş Bădoi), Floatpoint (cu Phillip Western), Front Line Assembly (Bill Leeb, Chris Petersen, Jed Simon, Jeremy Inkel, Jared Slingerland, Jason Bazinet), Landhip (cu Phillip Western), Mere Mortals (cu Cristina Handrabur), Nemos, Off & Gone (cu Phillip Western), Shukar Collective, X Drone (cu Adham Shaikh), Weed (cu Cristina Handrabur).
Mirifica voce prezentă în foarte multe dintre producţiile sale este Cristina Handrabur, soţia artistului, priceput artist plastic de asemenea, talent pus în valoare şi în muzică, în special în cadrul proiectului Weed. Astfel, prin prisma acestui concept numit Weed, cei doi au reuşit să împletească muzica şi arta, o terapie "electromantică", în albume de "nouveau-pop songs" numite "Hard To Kill " (1999) şi "Visionary Sessions" (2009).
În 1997 lansează sub aliasul Mere Mortals albumul "Ethnic Dub Simmphony In Ten Parts", la casa de discuri Map Music. Acesta este un extraordinar de valoros album de muzică ambientală, nu doar datorită spaţiului temporal în care a fost lansat şi pustietăţii scenei muzicale la acea vreme, ci datorită în special bagajului cultural cu care este înzestrat, puternicelor influenţe din folclorul românesc. Dan şi Cristina au mai reluat această tema a folclorului şi în alte compoziţii precum “Endless Nights”, “Kaja” sau “Perpetuum X”.
DB Implant este un proiect foarte interesant, înfăptuit de respectabilul Dan Handrabur alături de Dragoş Bădoi (Phoenix, Direcţia 5), în urma căruia s-a concretizat acum doi ani (2009) un album numit "Empirya". Acest material a fost lansat "acasă", prin intermediul studioului Outersanctum. Acesta a fost înfiinţat în anul 1992 şi a fost locul unde Dan a lansat producţiile sale solo, sau rezultate din diversele featuringuri.
În dreptul superlativelor ce revin numelui Handrabur, mai stă o piesă aparută în 4 filme realizate la Hollywood în anul 2001 ("Weed - If Only You Could See") şi realizarea muzicii pentru jocuri pentru computer precum Quake 3 (cu Front Line Assembly) şi Hockey 2006.
Reef
Hare Hare RAM
Sacred Grounds
Sphinxstream
Clouds Of Nonsense
Gunjah
Shift
Global Driftnet Moratorium
Drum Terra
Et Cetera
DB Implant - Empirya (2009, Outersantcum)
outersanctum.bsgmultimedia.com
Why do I need
About You
Obsidian
Sugartwist
Beacon in The Night
New Crown
Oriunde
Peace of Mind
Runnin
To this day
The Beginning of Time
Visions of You
Better Day
S.m.p.l
Why do I need
About You
Obsidian
Sugartwist
Beacon in The Night
New Crown
Oriunde
Peace of Mind
Runnin
To this day
The Beginning of Time
Visions of You
Better Day
S.m.p.l
DJ Vasile
Tot aproximativ în această perioadă, 1992, Lucian Stan pune bazele proiectului Matze, alături de Cristian Stanciu, cel care îi era coleg la Nova 22, loc în care aceştia au lucrat la primele piese. Stilul abordat de acest duo se integra în sfera muzicii industriale. Vasile se desprinde însă în 1993 de vechiul său colaborator şi prieten, rămânând sub acest pseudonim doar Cri, pe care acesta şi-l pastrează şi în prezent. Rămân însă buni prieteni şi colaboratori în alte priecte. Dintre acestea, tot în cadrul radioului, amintesc emisiunea "Zona Liberă", una dintre singurele emisiuni veritabile de muzică underground şi electronică rămasă în FM-ul românesc.
În anii ce au urmat Lucian a participat la înfiinţarea Fundaţiei Corrupted Morals, alături de Cristian Tripa şi alţi colaboratori. Aceasta avea scopul să promoveze muzica underground, a susţinut turnee prin ţară cu trupe invitate din afara ţării, precum UK, Germania şi Franţa.
Despre muzica electronică se poate vorbi în orientarea sa artistică abia din anul 1993, când începe să mixeze techno şi drum and bass prin cluburi precum Studio Martin (Assos Music, Raveolution), Club A sau Web Club (Undergroove, Laborator cu DJ Sleek). Acestea au fost locurile în care s-a implicat mult în promovarea acestui stil, Martin fiind locul în care a scris istorie. Este unul dintre pionierii dnb-ului în România, alături de Future Groove, Seba 1394, DJ Snow şi Rancha.
În anul 1995 colaborează pentru scurt timp cu una dintre cele mai vechi şi respectate trupe romaneşti de muzică electronică ale momentului, Şuie Paparude, cu care lansează primul lor album, intitulat "Şuie Paparude" (Vivo).
Din '96, Vasile alături de Alien Pimp şi cu mai vechiul său colaborator, Cristi Stanciu, formează poate cel mai clasic grup românesc, NSK (Natural Soft Killers).
Pe plan solo, în anul 1998, lansează albumul care îi va fi emblemă, "Drumu' Basului", la United Artists, egidă care activa sub coordonarea lui şi a celui din spatele Assos Music, George Petre.
Începând cu anul 2000 pune bazele alături de Dan Handrabur şi numerosi alţi colaboratori, unui foarte exotic şi apreciat pe plan internaţional grup, Shukar Collective, unul din cele mai valoroase proiecte muzicale fondate în România. Prin intermediul acestui grup, în 2009, a încercat relansarea pe scenă a marelui artist Mircea Florian, printr-o serie de sesiuni live extrem de clasice, abordând o combinaţie dintre folk-ul anilor '80 şi muzica electronică de astăzi, asociată de visualurile lui VJ Tom (Tom Brânduş).
În anul 2001 mixează alaturi de DJ Mike două casete, "DecaDance Mix" (Sub Records) şi "Ibiza Summer Groove" (MediaPro). Prima dintre ele simbolizează o continuare a evenimentelor "Ciuc Undergroove". Este de asemenea autorul unor "obscure" mixtape-uri precum "Head Made" (1995, Martin FCM) şi "2" (1996, East & Art).
DJ Vasile - Drumu' Basului (1998, United Artistes)
Chinese Food
Are You There
Hipnotized (feat Ioana)
The Sound
Pe Situatie
Give Me All Your Money
Don't Waste Your Time
151
Fara Violenta
Sa Dansam
Linistiti-va
Various - Ibiza Summer Groove (2001, MediaPro Music)
Various - Ibiza Summer Groove (2001, MediaPro Music)
Central BPM & Barbara Jackson - Rejoice
Loredana - Buna Seara, Iubite (Electric Brother Remix)
Class - Spune-mi Ce Simti
Loredana - Buna Seara, Iubite (Electric Brother Remix)
Class - Spune-mi Ce Simti
Robby G - It's My House
Michi - Intregul Desfasurat
Vama Veche - Vara Asta (Matze Remix)
Nemos - Mir
Central BPM - Comet
Michi - Intregul Desfasurat
Vama Veche - Vara Asta (Matze Remix)
Nemos - Mir
Central BPM - Comet
Alien Pimp - Rock The Body
Sexxy - Nu Te Mai Vreau (Central BPM Remix)
Sexxy - Nu Te Mai Vreau (Central BPM Remix)
NSK - We Don't Like Dub
DJ Vasile - Head Made (1995, Martin FCM)
DJ Vasile - 2 (1996, East & Art)
DJ Vasile - Nu Vrei
Electric Brother
Cristian Ştefanescu este unul dintre clasicii muzicii electronice romaneşti, un artist foarte "organic", care stăpâneşte foarte bine chitara şi alte instrumente acustice, deopotrivă cu mixerele şi alte "minuni" ale tehnologiei moderne. De asemenea, este un veritabil compozitor, producător de muzică, sound designer şi dj.
Printre primele proiecte la care a luat parte este Party Poopers, trupă înfiinţată în anul 1994 alături de Bujor Stoicovici şi alţi colaboratori, dar despre acest grup o să vă dezvălui mai multe în subcapitolul "Proiecte".
Începând cu anul 1999, Cristian s-a axat pe activitatea solo, sub numele Electric Brother, ce aborda iniţial trip-hop, downtempo şi chill-out. A realizat două albume de-a lungul timpului. Primul dintre ele s-a numit chiar "Electric Brother" şi a fost lansat în anul 2003 la casa de discuri La Strada Music, iar un an mai târziu a fost realizată şi o ediţie specială pentru acesta, niponă, la Ward Records. Un album exceptional, ambiental, chill out, downtempo, cu bogate influenţe folclorice, o combinaţie inedită. Diverse colaborări pe acesta, cu nume mari precum Brigada Artistică Urbană, DJ Sleek, Marta Hristea, Sorin Romanescu, Vlaicu Golcea.
Al doilea dintre ele este mai recent, numit "Pe Pamânt" (2011), lansat prin forţe propri, de data aceasta fără niciun amestec al vreunei case de discuri. După cum sugerează titlul, este un album foarte "colorat", exotic, divers, matur, presărat de ritmuri africane, indiene, europene, dar şi autohtone, totul pe un fond liniştitor, relaxant, downtempo. Pe acesta apar două colaborări foarte interesante, cu Bouba Sylla din Guinea-Bissau şi vocalista britanică Lizzy Parks.
Pe DJ Vasile şi Matze i-a cunoscut în vremea când era producător la Yama Studios. Alături de acesta a fost membru NSK, cu care a câstigat în anul 2000 primul loc la concursul RFI Nouvelles Decouvertes, organizat de Radio France Internationale, iar cu proiectul său solo a ocupat tot în acelaşi an locul doi. În 2002 s-a calificat din nou pe locul doi, în cadrul aceluiaşi concurs.
Activează şi în postura de dj, Electric Brother debutând în Amsterdam Cafe, mixând nu-jazz, soul, latino şi funk. Face echipă cu Casa Gontz, cu care a câştigat în anul 2004 prima ediţie Heineken Best Dj/Vj Competition. Alături de acesta a realizat proiectul “Live from the Archive”, un concept în care reconstruiau audio-video perioada comunistă şi cu care au avut reprezentaţii chiar şi în Berlin, Praga, Londra şi Varşovia.
Face parte şi el din istoria electrică a clubului Web, unde a realizat sesiuni live alături de DJ Mike la platane şi el la chitară, concerte cu Party Poopers, NSK şi Aievea.
Actualmente activează alături de un foarte apreciat grup, Khidja, în care nucleul de baza este Andrei Rusu şi Florentin Tudor la electronice, care au extins mai apoi formula cu Mihai Iordache (saxofon), Tavi Scurtu (percuţie), Alexandru Anastasiu (vibrafon) şi Norzeatic (voce), sub numele Khidja Cluds Society. În anul 2010 a participat la producerea albumului "Norzeatic şi Khidja - Aici Acum" (Facem Records), alături de Norzeatic, Andrei Rusu, Florentin Tudor şi Mihai Iordache.
În decursul timpului a colaborat cu numeroase grupuri nu-jazz sau fusion, precum Aievea, Bucharest AV, East Village, Glidq, Jazz E-scape şi Rhapsody Chamber Orchestra. A realizat înregistrarea şi masterizarea discului "Pe Vale" (2002, La Strada Music) produs de Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu şi Maria Râducanu, apoi "Colinda Noastră" (2003, Green Hours) produs de Vlaicu Golcea şi Marta Hristea. În 2003 a participat în studiourile Yama Studios, al carui fondator era alături de Matze şi mulţi alţii, la realizarea albumului Fără Zahar, numit "Episodu' Unu - Ameninţarea Faitonului". A mai colaborat cu trupa Kumm, la o piesă de pe albumul “Far From Telescopes” (2009). In 2011 este producatorul albumului "Electromagnetica" al formaţiei de rock alternativ The Amsterdams.
Produce şi muzică de film, piese semnate de el fiind cooptate pe coloana sonoră a filmului "Marfa şi Banii" (2000, nominalizat în acelaşi an la Cannes), apoi compune alături de Vlaicu Golcea soundtrack-ul filmului "Furia" (2002). De asemenea este sound designer şi editor de sunet pentru toate filmele regizorului Radu Muntean: "Hârtia Va Fi Albastră" (regizat în anul 2006, premiul Gopo pentru cel mai bun sunet de film), "Boogie" (2008), "Marţi, După Crăciun" (2010). În cv-ul lui Cristian Ştefănescu sunt prezente şi alte nenumărate filme de lung şi scurt metraj ale altor regizori români şi străini, precum “What Means Motley ?” (2006, în regia John Riley şi John Ketchum), “Africa Straight On Ice” (2007, Razvan Muraru) şi altele.
Începând cu anul 2008 este gazda emisiunii "Retroelectro", difuzată la Radio Guerrilla în fiecare joi, de la ora 23.
Printre primele proiecte la care a luat parte este Party Poopers, trupă înfiinţată în anul 1994 alături de Bujor Stoicovici şi alţi colaboratori, dar despre acest grup o să vă dezvălui mai multe în subcapitolul "Proiecte".
Începând cu anul 1999, Cristian s-a axat pe activitatea solo, sub numele Electric Brother, ce aborda iniţial trip-hop, downtempo şi chill-out. A realizat două albume de-a lungul timpului. Primul dintre ele s-a numit chiar "Electric Brother" şi a fost lansat în anul 2003 la casa de discuri La Strada Music, iar un an mai târziu a fost realizată şi o ediţie specială pentru acesta, niponă, la Ward Records. Un album exceptional, ambiental, chill out, downtempo, cu bogate influenţe folclorice, o combinaţie inedită. Diverse colaborări pe acesta, cu nume mari precum Brigada Artistică Urbană, DJ Sleek, Marta Hristea, Sorin Romanescu, Vlaicu Golcea.
Al doilea dintre ele este mai recent, numit "Pe Pamânt" (2011), lansat prin forţe propri, de data aceasta fără niciun amestec al vreunei case de discuri. După cum sugerează titlul, este un album foarte "colorat", exotic, divers, matur, presărat de ritmuri africane, indiene, europene, dar şi autohtone, totul pe un fond liniştitor, relaxant, downtempo. Pe acesta apar două colaborări foarte interesante, cu Bouba Sylla din Guinea-Bissau şi vocalista britanică Lizzy Parks.
Pe DJ Vasile şi Matze i-a cunoscut în vremea când era producător la Yama Studios. Alături de acesta a fost membru NSK, cu care a câstigat în anul 2000 primul loc la concursul RFI Nouvelles Decouvertes, organizat de Radio France Internationale, iar cu proiectul său solo a ocupat tot în acelaşi an locul doi. În 2002 s-a calificat din nou pe locul doi, în cadrul aceluiaşi concurs.
Activează şi în postura de dj, Electric Brother debutând în Amsterdam Cafe, mixând nu-jazz, soul, latino şi funk. Face echipă cu Casa Gontz, cu care a câştigat în anul 2004 prima ediţie Heineken Best Dj/Vj Competition. Alături de acesta a realizat proiectul “Live from the Archive”, un concept în care reconstruiau audio-video perioada comunistă şi cu care au avut reprezentaţii chiar şi în Berlin, Praga, Londra şi Varşovia.
Face parte şi el din istoria electrică a clubului Web, unde a realizat sesiuni live alături de DJ Mike la platane şi el la chitară, concerte cu Party Poopers, NSK şi Aievea.
Actualmente activează alături de un foarte apreciat grup, Khidja, în care nucleul de baza este Andrei Rusu şi Florentin Tudor la electronice, care au extins mai apoi formula cu Mihai Iordache (saxofon), Tavi Scurtu (percuţie), Alexandru Anastasiu (vibrafon) şi Norzeatic (voce), sub numele Khidja Cluds Society. În anul 2010 a participat la producerea albumului "Norzeatic şi Khidja - Aici Acum" (Facem Records), alături de Norzeatic, Andrei Rusu, Florentin Tudor şi Mihai Iordache.
În decursul timpului a colaborat cu numeroase grupuri nu-jazz sau fusion, precum Aievea, Bucharest AV, East Village, Glidq, Jazz E-scape şi Rhapsody Chamber Orchestra. A realizat înregistrarea şi masterizarea discului "Pe Vale" (2002, La Strada Music) produs de Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu şi Maria Râducanu, apoi "Colinda Noastră" (2003, Green Hours) produs de Vlaicu Golcea şi Marta Hristea. În 2003 a participat în studiourile Yama Studios, al carui fondator era alături de Matze şi mulţi alţii, la realizarea albumului Fără Zahar, numit "Episodu' Unu - Ameninţarea Faitonului". A mai colaborat cu trupa Kumm, la o piesă de pe albumul “Far From Telescopes” (2009). In 2011 este producatorul albumului "Electromagnetica" al formaţiei de rock alternativ The Amsterdams.
Produce şi muzică de film, piese semnate de el fiind cooptate pe coloana sonoră a filmului "Marfa şi Banii" (2000, nominalizat în acelaşi an la Cannes), apoi compune alături de Vlaicu Golcea soundtrack-ul filmului "Furia" (2002). De asemenea este sound designer şi editor de sunet pentru toate filmele regizorului Radu Muntean: "Hârtia Va Fi Albastră" (regizat în anul 2006, premiul Gopo pentru cel mai bun sunet de film), "Boogie" (2008), "Marţi, După Crăciun" (2010). În cv-ul lui Cristian Ştefănescu sunt prezente şi alte nenumărate filme de lung şi scurt metraj ale altor regizori români şi străini, precum “What Means Motley ?” (2006, în regia John Riley şi John Ketchum), “Africa Straight On Ice” (2007, Razvan Muraru) şi altele.
Începând cu anul 2008 este gazda emisiunii "Retroelectro", difuzată la Radio Guerrilla în fiecare joi, de la ora 23.
Electric Brother - Electric Brother (2003, La Strada Music)
Glas (double bass: Vlaicu Golcea)
Azi Ma Vad Auzit (vocals: Electric Brother & Marta Hristea)
Tristete (double bass & keyboards: Vlaicu Golcea, turntables: Bogdan Smecleev)
Fairytale No. 1
Fairytale No. 2 (bass: Vlaicu Golcea)
Cocosei Negri
My Little Angel
Winter Wait (drums & effects: B.A.U.)
Didadada (vocals: Marta Hristea)
Tango Din Balcani (vocals: Marta Hristea)
Histories 2 (drums & effects: B.A.U.)
Perfect Time (feat East Village)
Electric Brother - Pe Pamant (2011)
Zabola
It's 16 Beats In Music
Hand In Hand (Prin Bucureşti)
Village Interlude
Ferryboat
Bissau Interlude
Ontanara (feat Bouba Sylla)
Lisboa - Berlin
India Interlude
Tomorrow (feat Lizzy Parks)
Darka Din Letea
Le Chemin
Ocolul Pământului (feat Raul Kusak)
Delta Interlude
The Senegal School
Syrian Evening
Iancu De La Râşnov
Kere Kere Kere (feat Punct 8)
Party Poopers - Party Poopers (1998)
Come
Common People Gather
Moyuba
Party Poopers
Underground
"Marfa Si Banii"
"Marfa Si Banii"
Electric Brother & Vlaicu Golcea - Furia Soundtrack (2002)
Intro
Saudade
Telefoanele
Tramvaiele
Tristete
Cloud
Urmărirea Fetei
Azi Ma Vad Auzit
Casa Lui Gabonu
Flautul Fermecat
Furia
Lacul
George Petre
George Petre
A fost un important om de la United Artistes si Assos Music, care a adus prin firma lui de publicitate, Ideas Inc, alaturi de DJ Sleek, numerosi artisti internationali. Datorita lor au concertat in Romania nume mari ca Prodigy, Faithless si Moby. Deasemenea au organizat in perioada 1998 Asoos New Talent Festival, un concurs de descoperire a talentelor in urma caruia s-a remarcat nume ca Alien Pimp, Fire In Water, Mesmer, Pirats Klan si Zum.
Junkyard
myspace.com/junkyardandlalo
Junkyard te uimeşte prin gesturi, voce şi uşurinta cu care "zice". Este cu siguranţă unul dintre cei mai buni MC români. Activează aproximativ de prin anul 1994, genul abordat iniţial fiind cu origini în hip hop şi trip hop.
Junkyard a fost la început o trupă, care s-a format prin anul 1995 şi în care, printre alţi colaboratori, se număra Laurenţiu Boeriu aka Lalo. Pe la jumătatea anilor 2000 aceştia au reînceput colaborarea, de data aceasta ca dj sub numele Junkyard & Lalo, pentru câţiva ani. Alături de acesta, Cezar a mai colaborat în studioul de creaţie video Voolkan Communications.
În perioada ianuarie 2003- decembrie 2008 a activat alături de legendara trupă Şuie Paparude, alături de care a lansat albumele "Atac La Persoane" (2003, Cat Music), "Scandalos" (2004, Cat Music) şi "A Fost Odată" (2007, Cat Music).
În anul 2009 a fondat propriul studio de muzică, numit Audio Squad, unde a lansat primul album solo, intitulat "Arpegaut". Beneficia deja de o experienţă vastă în spate ca şi producător muzical, având piese create de el încă din 1995. De-a lungul timpului a mai lucrat în diverse studiouri cu implicare în producţia de spoturi publicitare, precum Yama Studios (1997) şi Trust Productions (2005). Producţiile lui solo au fost apreciate în cadrul consursului de descoperire a talentelor organizat de RFI, piesa "O Naţiune De Emsii" fiind inclusă pe una dintre compilaţiile lansate de aceştia.
De curând "ne place" noul proiect în care este implicat alături de Bogdan Popoiag, numit ROA (Rise Of Artificial), care a prins foarte bine la public. Au lansat împreună albumul "Artificial" în anul 2011, la casa de discuri Cat Music. Spre deosebire de profilul său destul de underground de până la implicarea lui în acest duo, Junkyard a atacat puternic segmentul comercial cu ROA.
Alte proiecte în care a mai fost implicat de-a lungul vremii: Full Pulse Commers, Party Poopers şi alte colaborări cu Matze, Electric Brother, Unu', Blanos şi mulţi alţii.
Junkyard a fost la început o trupă, care s-a format prin anul 1995 şi în care, printre alţi colaboratori, se număra Laurenţiu Boeriu aka Lalo. Pe la jumătatea anilor 2000 aceştia au reînceput colaborarea, de data aceasta ca dj sub numele Junkyard & Lalo, pentru câţiva ani. Alături de acesta, Cezar a mai colaborat în studioul de creaţie video Voolkan Communications.
În perioada ianuarie 2003- decembrie 2008 a activat alături de legendara trupă Şuie Paparude, alături de care a lansat albumele "Atac La Persoane" (2003, Cat Music), "Scandalos" (2004, Cat Music) şi "A Fost Odată" (2007, Cat Music).
În anul 2009 a fondat propriul studio de muzică, numit Audio Squad, unde a lansat primul album solo, intitulat "Arpegaut". Beneficia deja de o experienţă vastă în spate ca şi producător muzical, având piese create de el încă din 1995. De-a lungul timpului a mai lucrat în diverse studiouri cu implicare în producţia de spoturi publicitare, precum Yama Studios (1997) şi Trust Productions (2005). Producţiile lui solo au fost apreciate în cadrul consursului de descoperire a talentelor organizat de RFI, piesa "O Naţiune De Emsii" fiind inclusă pe una dintre compilaţiile lansate de aceştia.
De curând "ne place" noul proiect în care este implicat alături de Bogdan Popoiag, numit ROA (Rise Of Artificial), care a prins foarte bine la public. Au lansat împreună albumul "Artificial" în anul 2011, la casa de discuri Cat Music. Spre deosebire de profilul său destul de underground de până la implicarea lui în acest duo, Junkyard a atacat puternic segmentul comercial cu ROA.
Alte proiecte în care a mai fost implicat de-a lungul vremii: Full Pulse Commers, Party Poopers şi alte colaborări cu Matze, Electric Brother, Unu', Blanos şi mulţi alţii.
Junkyard - Arpegaut (2009, Audio Squad)
D2
Discobar
Combastos
Ganduri Curate
Primele Fraze
2010 A Bass Odyssey
Police Line
Rulam
Artificial Moon
Sixty Sun
Formol & Heliu
Rancid 69
Rock Them High
6 Minute
Arpegaut
ROA - Rise Of Artificial (2011, Cat Music)
Ne Place (House Edit)
Intro
Disco Bar
Gradina De Vara
O Natiune De Emsii
Big Boy (Police Line)
Pe Pamant
Europa
Electronique Simpatique
Hy-fy
Cyber Hypnotic
Malfunction
Aripi In Vant
King Wannabe
Top Of The Morning
Liniste
Louder
Spit
Outro
Matze
Cum Vasile a fost doar pentru puţin timp implicat, până în '93, Matze a devenit pe deplin o etichetă undergroundistă a lui Cri, unul dintre cei mai experimentalişti producători români, cu o paletă largă de stiluri muzicale a cărui influenţe provin chiar din muzica folclorică, toate reflectând într-un mod foarte original socialul şi politicul diferitelor perioade în care au fost compuse piesele. A combinat cam orice "scâncet" autentic românesc în muzica lui, cu toate subgenurile posibile ale muzicii electronice, specialitatea lui fiind cele mai "hard". Industrialul şi hardcore-ul sunt printre cele mai reprezentative stiluri pentru Cristian Stanciu.
Producţiile lui au rămas foarte bine ascunse în arhivele colecţionarilor, neexistând niciun album oficial, doar câteva cd-uri demo precum "Ultima Găină A Europei" (1997), "Găina Nu Face Pipi" (1997), "Vocile Din Capul Meu" (1999) sau "Prima Gaină Cosmonaut" (2002). Piesa "E Foame" de pe primul dintre ele a fost una dintre cele mai de succes piese ale sale, o ironie adresată politicului de atunci.
Tot în perioada Nova 22 s-a prefigurat formarea celui mai important studio audio-video din domeniul media şi publicitate, Yama Studios. Bazele acestuia au fost puse de Cristi alături de Nucu Radulescu aka Nuxe, George Culda şi alţi colaboratori. Înainte de Yama, Cri a mai colaborat alături de cei doi în echipa Profi Productions, ce realiza toată promovarea audio a postului ProTv. Începând cu anul 1998 a fost cooptat la Yama şi Electric Brother, iar de-a lungul timpului au mai venit Alien Pimp, Ali Nasser, Junkyard, Roli Breaker, Seba 1394, Silent Strike şi mulţi alţii. Yama a "trăit" până în anul 2006, timp în care i-a trecut pragul, printre alţii, artişti precum Blanoz (proiect la care Matze a contribuit în perioada 2003), Fără Zahăr (Matze şi Electric Brother au participat la realizarea albumului acestora din 2003, "Episodu' Unu - Ameninţarea Faitonului"), Methadon 3000, NSK (grup format tot aici la acest studio din Matze, DJ Vasile, Alien Pimp/Electric Brother), Shukar Collective, Sunday People şi trioul Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu şi Maria Răducanu.
În perioada 1998-1999, Matze a fost organizatorul unor petreceri în clubul Web, numite "Undergroove Summer Nights". La Yama a fost lansată şi două compilaţii foarte interesante, “Undergroove" Vol. 1 / Vol. 2 (1998), care cuprinde nume precum DJ Vasile, Junkyard / Full Pulse Comers, Matze, Nuxe, NSK, Party Poopers.
Various - Undergroove Vol. 1 (1998, Yama)
DJ Vasile - Ma Duc
Matze - I-auzi Una !
Nuxe - Peak-a-dilly
Party Poopers - Party Poopers
NSK - Siamezele
Junkyard - Nations To Nations
DJ Vasile - Rpd
Party Poopers - Common People Gather
NSK - Nu Va Recunosc
Matze & Junkyard - O Noua Baterie
Nuxe - Bhnmahue
Junkyard - Habits
Various - Undergroove Vol. 2 (1998, Yama Studios)
Matze - 1 Mai
DJ Vasile - Pe Situatie
Electric Brother - 100 Vibes / Second
NSK - Dragaica
Full Pulse Comers - Summer Session
Nuxe - Speed
Electric Brother - Flautul Fermecat
DJ Vasile - Fm 1
NSK - Fata
Full Pulse Comers - Full Pulse Comers
Matze - Am Luat-o
NSK - Nu Va Recunosc
Matze - E Foame... (Oct. 1996)
Electric Brother - The Future
Aievea, Blanoz, NSK şi Shukar Collective sunt câteva dintre proiectele la care a mai colaborat. Empty Recycle Bin este un alt proiect solo sub care a mai produs Cristi Stanciu, ce merită amintit.
În prezent Cristian Stanciu este implicat în proiectul Pericol, un proiect audio-video pus la cale cu DJ Rolf, ce surprinde momente din socialul românesc, dar de această dată fuzionat cu imagini din televiziunea atât de intoxicantă, "aparatul numărul unu de spălat creierele".
Pericol - Balet Harp
Matze - Ultima Gaina A Europei (1997)
Intr-o
Se Misca Tara
Revolutia
Haos Des Organizat
Tacetz! Ba
Ciz
O Formatze Muzicala (feat Deceneu & Piele)
Adunarea
Prima Mineriada
Ca Urma
E Foame
Erectorala
D.necaz
O Zi Mare
Unu Mai
Nu V-ati Saturat
Sos Cu Elev
Punklaureatul
Sos Moldav
E Foame Iar
Suptliminal La Greu
Mesaj De Bill
Infeudarea Sora Cu Moartea
Vina
Palaria Pierduta De Pe Capul Gol
25%
Bucuresti, Bucuresti
Ultima
O 9 Forma De Respect
O 9 Baterie (feat Junkyard)
Tradatorii Aluzie La Urmatorul Album
Matze - Vocile Din Capul Meu (1999)
Odata Niciodata
CD Jump
Humm`n`Bass
Hard Cor
Base
Nada
Viorica
Indian Basbass
Aici E Pustiu
Inter rupt
Mercedes
Dus Fara Intors
Pe Dealuri
Turcu
Matze - Prima Gaina Cosmonaut (2002)
Cererea
Missles
Pa Sufizant
Prima Gaina Cosmonaut
Space Is A Noizy Place (Stolen Piano Mix)
Stanga-n Dreapta
The Rezult
The Truth
World Full Of Objectz
Blanos Distruzos - Blanos Live At Yama (2003)
Bd is fuckin' up the program (feat Dru Klein)
First puff (feat Dru Klein)
Here come the champion (feat Dru Klein)
Interlude (feat Dru Klein)
Jam session intro (feat Dru Klein)
Jumpin', humpin' up (feat Dru Klein)
People are strange (feat Dru Klein)
Pot pot pot (feat Dru Klein)
Revolution (feat Dru Klein)
Too late to hesitate (feat Dru Klein)
Walking on sunshine (feat Dru Klein)
Yes... it's ours (feat Dru Klein)
Satira vs satarul (feat Vexxatu' Vexx)
Soldatu' vexx (feat Vexxatu' Vexx)
We got the tower (feat Vexxatu' Vexx)
Bd is fuckin' up the program (feat Dru Klein)
First puff (feat Dru Klein)
Here come the champion (feat Dru Klein)
Interlude (feat Dru Klein)
Jam session intro (feat Dru Klein)
Jumpin', humpin' up (feat Dru Klein)
People are strange (feat Dru Klein)
Pot pot pot (feat Dru Klein)
Revolution (feat Dru Klein)
Too late to hesitate (feat Dru Klein)
Walking on sunshine (feat Dru Klein)
Yes... it's ours (feat Dru Klein)
Satira vs satarul (feat Vexxatu' Vexx)
Soldatu' vexx (feat Vexxatu' Vexx)
We got the tower (feat Vexxatu' Vexx)
Niki4
myspace.com/niki4dj
Nichi este un important dj român pentru perioada de pionierat. A fost rezident în legendarul club Studio Martin, atunci când acesta s-a deschis, din anul 1993 şi până în 2004.
În perioada anilor 1997-1999, Niki4 oficiat o mai veche colaborare alături de băieţii de la Şuie Paparude şi a lansat cu ei maxi-singleul "Musca" (1998, Nova Music) şi "Ajutor" (1999).
Începând cu anul 1998 s-a implicat si în producţia muzicală alături de Csnake (Silviu) şi Criss de Cuba (Cristi), în cadrul proiectului Xray. Au realizat trei single-uri împreună: "Salt Mortal", "Poison" şi "Raiul". Al doilea dintre ele a beneficiat şi de un videoclip, regizat de Adrian Budriţan, care s-a clasat de asemenea pe locul cinci în Top 20 MTV. De asemenea, Xray a apărut pe clasicele compilaţii "Mouse In House", cu piesa "White Shark" (ediţia a patra).
Nichi este un important dj român pentru perioada de pionierat. A fost rezident în legendarul club Studio Martin, atunci când acesta s-a deschis, din anul 1993 şi până în 2004.
În perioada anilor 1997-1999, Niki4 oficiat o mai veche colaborare alături de băieţii de la Şuie Paparude şi a lansat cu ei maxi-singleul "Musca" (1998, Nova Music) şi "Ajutor" (1999).
Începând cu anul 1998 s-a implicat si în producţia muzicală alături de Csnake (Silviu) şi Criss de Cuba (Cristi), în cadrul proiectului Xray. Au realizat trei single-uri împreună: "Salt Mortal", "Poison" şi "Raiul". Al doilea dintre ele a beneficiat şi de un videoclip, regizat de Adrian Budriţan, care s-a clasat de asemenea pe locul cinci în Top 20 MTV. De asemenea, Xray a apărut pe clasicele compilaţii "Mouse In House", cu piesa "White Shark" (ediţia a patra).
Nuxe
Nucu este un foarte important om de radio şi producţie muzicală, care a început în spatele consolei de mixaj în anul 1987, la Radio Bucureşti. A mai activat de-a lungul timpului la alte posturi de radio precum legendarul Radio Nova 22, Radio România Tineret, Europa Liberă, Pro Fm şi Europa Fm. La ProFm a adus ceva inovator nou pentru radiodifuziunea autohtonă, promo-urile de radio cu tăieturi din filme romaneşti, care au fost utilizate mai târziu şi la Radio Guerrilla.
A făcut parte din echipa Profi Productions, care a realizat, printre altele, toată promovarea audio a lansării postului de televiziune ProTv. Din Profi Productions mai făceau parte Adrian Sarbu, Gabriel Dobroiu, Cristian Stanciu şi George Culda. Alături de ultimii doi dintre ei a pus bazele în anul 1997 celui mai important studio audio din domeniul media şi publicitate, Yama Studios.
În anul 2001 a plecat în Canada, unde a lucrat în producţie audio pentru Canadian Broadcasting Corporation, la Emi Studios, din Montreal. A realizat rubrica intitulată "Cronicar Cultural", în cadrul emisiunii în limba română de la postul tv local CH Montreal, alături de Viorel Gaiţă. De-a lungul activităţii a creat coloana sonoră pentru câteva documentare în Canada şi România.
Nucu Rădulescu s-a întors pe meleagurile noastre în anul 2007 şi s-a alăturat echipei Trust Productions, unde mai activau Cezar Stănciulescu, fraţii Nasser şi mulţi alţii. În anul 2009 a înfiinţat propriul său studio de producţie audio, Artform Productions.
A mai lucrat ca şi inginer de sunet la posturile tv Antena 1 şi Antena 3, temporar, în perioada 2005-2006.
S-a implicat şi în producţia de muzică electronică, sub aliasul Nuxe. A bifat o apariţie discografică pe compilaţia "Couleurs De Bucharest" (2000, Radio France Internationale), cu piesa "Tudorică", precum şi alte câteva piese pe compilaţia "Undergroove Nights". De asemenea a masterizat albumul celor de la NSK, "Proiectul Verde", lansat în anul 1998 prin Fundaţia Culturală Phoenix.
În prezent este producător audio la Artform Productions, realizează în principal producţie audio pentru Discovery Networks Romania şi lucrează în paralel la noi piese din sfera muzicii chillout.
A făcut parte din echipa Profi Productions, care a realizat, printre altele, toată promovarea audio a lansării postului de televiziune ProTv. Din Profi Productions mai făceau parte Adrian Sarbu, Gabriel Dobroiu, Cristian Stanciu şi George Culda. Alături de ultimii doi dintre ei a pus bazele în anul 1997 celui mai important studio audio din domeniul media şi publicitate, Yama Studios.
În anul 2001 a plecat în Canada, unde a lucrat în producţie audio pentru Canadian Broadcasting Corporation, la Emi Studios, din Montreal. A realizat rubrica intitulată "Cronicar Cultural", în cadrul emisiunii în limba română de la postul tv local CH Montreal, alături de Viorel Gaiţă. De-a lungul activităţii a creat coloana sonoră pentru câteva documentare în Canada şi România.
Nucu Rădulescu s-a întors pe meleagurile noastre în anul 2007 şi s-a alăturat echipei Trust Productions, unde mai activau Cezar Stănciulescu, fraţii Nasser şi mulţi alţii. În anul 2009 a înfiinţat propriul său studio de producţie audio, Artform Productions.
A mai lucrat ca şi inginer de sunet la posturile tv Antena 1 şi Antena 3, temporar, în perioada 2005-2006.
S-a implicat şi în producţia de muzică electronică, sub aliasul Nuxe. A bifat o apariţie discografică pe compilaţia "Couleurs De Bucharest" (2000, Radio France Internationale), cu piesa "Tudorică", precum şi alte câteva piese pe compilaţia "Undergroove Nights". De asemenea a masterizat albumul celor de la NSK, "Proiectul Verde", lansat în anul 1998 prin Fundaţia Culturală Phoenix.
În prezent este producător audio la Artform Productions, realizează în principal producţie audio pentru Discovery Networks Romania şi lucrează în paralel la noi piese din sfera muzicii chillout.
Vladone
Rezident al clubului Studio Martin în perioada anilor '90 şi primul care a făcut trecerea de la banda magnetică şi a pus muzică de pe discuri.
Vlaicu Golcea
vlaicugolcea.ro
Vlaicu Golcea este unul dintre cei mai buni instrumentişti jazz din România, absolvent al Academiei de Muzică din Bucureşti, contrabasist de excepţie, compozitor şi membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. În anul 2009 a primit premiul Uniter pentru muzica de teatru.
Este sau a fost implicat în numeroase proiecte de muzică jazz, atât în forma lui pură cât şi fuzionat cu muzica electronică, caracteristica lui fiind deschiderea spre inedit, spre nou, spre a experimenta cu diverse grupuri de instrumentişti precum Aievea, Allegria, Bucharest AV, Ciot, East Village, Glidq (DJ Vasile, Electric Brother, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Tavi Scurtu, Victor Stoian, Luiza Zan), Iordache, Jazz E-scape, Jazz Unit (cu Lucian Ban, Edi Neumann, Eugen Nichiţeanu, Ferdi Schukking, alături de care a înregistrat primul album de jazz live din România, numit "Changes - Live at Green Hours"), Midi Overdose, NoBo (Vlaicu Golcea, Rudy Teianu, Ion Baciu Jr., Vlad Popescu, VJ Casa Gontz), Rhapsody Chamber Orchestra, Shukar Collective, Sunday People, The Rebop Factory, The Underground Acid.
Îmbină chiar şi elemente din folclorul românesc, Marta Hristea, artista care apare în numeroase grupuri din cele enumerate mai sus, fiind o excepţională interpretă a unor cântece adănc înrădăcinate în trecutul muzical al poporului, cântece culese parcă de la poarta săteanului român. Hristea a mai prelucrat cântece de factură folclorică pe albumul "Villacross Passage" (1998, Electrecord), realizat cu Mircea Tiberian, Cristian Soleanu, Emil Bâzgă şi Horst Nonnenmacher, sau în cadrul colaborării cu Interzone Jazzorchestra, pe materialul "Transylvanian Grace" (2002, Not Two Records). Marta şi Golcea au mai înregistrat împreună un album cu colinde în anul 2003, intitulat "Colinda Noastră", distribuit prin Green Records.
Dar nu numai acest duo emblematic a încercat să insufle ascultătorilor acest îndemn de întoarcere spre origini, de elogiere a datinilor, cântecelor, ci toţi cei implicaţi alături de cei doi.
Matze a combinat în stilul caracteristic, industrial, electro, cuplat sau nu pe hardcore, teme folclorice în piese precum "Jalnika", alături de un anume Moş Ghe, sau "Viorica", "Homan" cu Irina Loghin, "Drag Îmi E Bădiţă Cu Tractorul" de Dorina Drăghici şi multe altele.
"Cocoşei Negri" este interpretarea lui Electric Brother de pe primul album cu acelaşi titlu al acestuia, pe care se mai găseşte piesa "Didadada" cu Hristea şi "Glas" alături de Vlaicu Golcea.
Mere Mortals a dedicat un album întreg acestei teme ancestrale, semnând în anul 1997 "Ethnic Dub Simmphony In Ten Parts", dar şi alte single-uri precum "Endless Nights", "Kaja" sau "Luna Tahina".
NSK a reînviat tradiţia drăgaicelor pe "Proiectul Verde", iar pe "Paris - Lisbon" reiau tema "Jalnika", într-o manieră Natural Soft Killers.
Grooveoholics au remixat piesa regretatului Ion Dolanescu, "Mandro Cănd Oi Muri Eu", redenumind-o "The Traveller".
Astfel, undergroundul muzical românesc încă rămâne conectat la trecut, încă retrăieşte perioada cântecelor vechi, populare, sau partea mai distractivă, comică a comunismului, combinând socialul cu muzicalul, rămânând foarte aproape de ascultatori şi de cotidian.
Solo, Vlaicu Golcea a lansat în anul 2004 două frumoase albume de muzică ambientală, la casa de discuri autohtonă La Strada Music: "Qualia - Ambiental Dub" şi "Ambiental Swiss - Music For Dreaming".
Acum trec la descrierea în câteva cuvinte a proiectelor de muzică jazz, nu jazz, world music sau de fusion, la care Vlaicu Golcea a colaborat de-a lungul timpului.
Allegria reuneşte artişti precum Daniel Ivaşcu, Eugen Bobeico, Oana Mariş (iniţiatoarea proiectului), Oana Ropotan, Ştefania Amarinei şi Vlaicu Golcea. Acest grup este o combinaţie între muzica jazz, pop şi rock, în manieră clasică, totul îmbracat în electro. A fost dedicat în mare parte sărbătorilor de iarnă, interpretând colindele într-un mod original.
Ciot este un proiect constituit din Golcea şi Marta Hristea, duo care au reuşit să înregistreze un album cu bogate motive folclorice, care din nefericire nu a fost lansat. Dintre piesele cu rezonanţă în folk se numară "Busuioc", "Ioane, Ioane", "Şapte Văi" şi "Auuuua" (cu DJ Vasile). Totuşi, au bifat împreună o prezenţă discografică, prin piesele "Nori" şi "Leliţă Floare", pe compilaţia "Bucharest Chills & Thrills" (2004, La Strada Music). Ca şi invitaţi în prestaţiile live i-au avut pe Cristi Soleanu, DJ Vasile şi Raul Kusak.
Jazz e-Scape este un proiect de fuziune care uneşte trei lumi aparent diferite: lumea instrumentelor acustice, muzica electronică şi arta video. Un ingredient important este impovizaţia. Din acest grup fac parte: Daniel Ivaşcu (percuţie), DJ Vasile (electronice), Electric Brother (chitară), Marta Hristea (voce), Mihaela Badican (violoncel), Oana Mariş (oboi), Vlaicu Golcea (electronice) .
Midi Overdose este o fuziune între muzica electronică, progresivă şi jazz, proiect constituit din de Tavi Scurtu, Uţu Pascu şi Vlaicu Golcea.
Următorul descris este Rhapsody Chamber Orchestra, un proiect electro-simfonic neconvenţional, dirijat de Marius Sireteanu şi constituit din Claudia Mihalache/Iulia Pavelescu, Daniel Ivaşcu, Dragoş Şerbănescu, Electric Brother, Oana Mariş, Oana Ropotan/Victor Maria, Sorin Neacşu, Ştefania Amarinei, Valentin Barzu, Vlaicu Golcea. Acest concept a fost menit pentru evenimentul Campari Red Passion.
The Rebop Factory este numele pe care îl poartă proiectul realizat de Vlaicu Golcea şi Maria Răducanu. Aceştia doi au mai lansat împreună în anul 2002 superbul album "Pe Vale", realizat alături de Sorin Romanescu. Tot cei trei şi tot în acelaşi an au produs materialul "Colinde" (La Strada Music). Maria este o altă grandioasă interpretă, cu o voce şi o capacitate de interpretare care te uimeşte, familiarizată şi ea cu folclorul autentic, captând în cântecele sale motive laice, dar care a depaşit chiar şi barierele românesti, interpretând cântece ruseşti sau spaniole. Maria a mai colaborat cu Jan Roder pe albumul "Cântece din Răsărit", în anul 2005, imprimat prin sprijinul Institut Francais de Bucarest. De asemenea mai pot fi enumerate colaborările cu Krister Jonsson (albumul "Pure Music", 2008, The End Film), Marc Ribot şi Nicolai Adi Chiru ("Ziori", 2010, Tzadik), Margento (pe un album cu acelaşi nume, 2005, Soft), Maxim Belciug ("Troika Chansons Russes" şi "La Tarara Chansons Espagnoles", 2005, Arbore Sonore), Mircea Tiberian ("Lumini", 2003, La Strada şi "Viaţa Lumii", 2003).
The Underground Acid a fost un grup destul de inedit, format din artişti ai muzicii jazz precum Cătălin Milea, Electric Brother, Mihai Iordache, Sorin Romanescu şi Vlad Popescu, la care s-au alăturat MC într-o atmosferă cu adevărat "acidă": Junkyard, Mara sau Dru Klein.
Vlaicu Golcea este unul dintre cei mai buni instrumentişti jazz din România, absolvent al Academiei de Muzică din Bucureşti, contrabasist de excepţie, compozitor şi membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. În anul 2009 a primit premiul Uniter pentru muzica de teatru.
Este sau a fost implicat în numeroase proiecte de muzică jazz, atât în forma lui pură cât şi fuzionat cu muzica electronică, caracteristica lui fiind deschiderea spre inedit, spre nou, spre a experimenta cu diverse grupuri de instrumentişti precum Aievea, Allegria, Bucharest AV, Ciot, East Village, Glidq (DJ Vasile, Electric Brother, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Tavi Scurtu, Victor Stoian, Luiza Zan), Iordache, Jazz E-scape, Jazz Unit (cu Lucian Ban, Edi Neumann, Eugen Nichiţeanu, Ferdi Schukking, alături de care a înregistrat primul album de jazz live din România, numit "Changes - Live at Green Hours"), Midi Overdose, NoBo (Vlaicu Golcea, Rudy Teianu, Ion Baciu Jr., Vlad Popescu, VJ Casa Gontz), Rhapsody Chamber Orchestra, Shukar Collective, Sunday People, The Rebop Factory, The Underground Acid.
Îmbină chiar şi elemente din folclorul românesc, Marta Hristea, artista care apare în numeroase grupuri din cele enumerate mai sus, fiind o excepţională interpretă a unor cântece adănc înrădăcinate în trecutul muzical al poporului, cântece culese parcă de la poarta săteanului român. Hristea a mai prelucrat cântece de factură folclorică pe albumul "Villacross Passage" (1998, Electrecord), realizat cu Mircea Tiberian, Cristian Soleanu, Emil Bâzgă şi Horst Nonnenmacher, sau în cadrul colaborării cu Interzone Jazzorchestra, pe materialul "Transylvanian Grace" (2002, Not Two Records). Marta şi Golcea au mai înregistrat împreună un album cu colinde în anul 2003, intitulat "Colinda Noastră", distribuit prin Green Records.
Dar nu numai acest duo emblematic a încercat să insufle ascultătorilor acest îndemn de întoarcere spre origini, de elogiere a datinilor, cântecelor, ci toţi cei implicaţi alături de cei doi.
Matze a combinat în stilul caracteristic, industrial, electro, cuplat sau nu pe hardcore, teme folclorice în piese precum "Jalnika", alături de un anume Moş Ghe, sau "Viorica", "Homan" cu Irina Loghin, "Drag Îmi E Bădiţă Cu Tractorul" de Dorina Drăghici şi multe altele.
"Cocoşei Negri" este interpretarea lui Electric Brother de pe primul album cu acelaşi titlu al acestuia, pe care se mai găseşte piesa "Didadada" cu Hristea şi "Glas" alături de Vlaicu Golcea.
Mere Mortals a dedicat un album întreg acestei teme ancestrale, semnând în anul 1997 "Ethnic Dub Simmphony In Ten Parts", dar şi alte single-uri precum "Endless Nights", "Kaja" sau "Luna Tahina".
NSK a reînviat tradiţia drăgaicelor pe "Proiectul Verde", iar pe "Paris - Lisbon" reiau tema "Jalnika", într-o manieră Natural Soft Killers.
Grooveoholics au remixat piesa regretatului Ion Dolanescu, "Mandro Cănd Oi Muri Eu", redenumind-o "The Traveller".
Astfel, undergroundul muzical românesc încă rămâne conectat la trecut, încă retrăieşte perioada cântecelor vechi, populare, sau partea mai distractivă, comică a comunismului, combinând socialul cu muzicalul, rămânând foarte aproape de ascultatori şi de cotidian.
Solo, Vlaicu Golcea a lansat în anul 2004 două frumoase albume de muzică ambientală, la casa de discuri autohtonă La Strada Music: "Qualia - Ambiental Dub" şi "Ambiental Swiss - Music For Dreaming".
Acum trec la descrierea în câteva cuvinte a proiectelor de muzică jazz, nu jazz, world music sau de fusion, la care Vlaicu Golcea a colaborat de-a lungul timpului.
Allegria reuneşte artişti precum Daniel Ivaşcu, Eugen Bobeico, Oana Mariş (iniţiatoarea proiectului), Oana Ropotan, Ştefania Amarinei şi Vlaicu Golcea. Acest grup este o combinaţie între muzica jazz, pop şi rock, în manieră clasică, totul îmbracat în electro. A fost dedicat în mare parte sărbătorilor de iarnă, interpretând colindele într-un mod original.
Ciot este un proiect constituit din Golcea şi Marta Hristea, duo care au reuşit să înregistreze un album cu bogate motive folclorice, care din nefericire nu a fost lansat. Dintre piesele cu rezonanţă în folk se numară "Busuioc", "Ioane, Ioane", "Şapte Văi" şi "Auuuua" (cu DJ Vasile). Totuşi, au bifat împreună o prezenţă discografică, prin piesele "Nori" şi "Leliţă Floare", pe compilaţia "Bucharest Chills & Thrills" (2004, La Strada Music). Ca şi invitaţi în prestaţiile live i-au avut pe Cristi Soleanu, DJ Vasile şi Raul Kusak.
Jazz e-Scape este un proiect de fuziune care uneşte trei lumi aparent diferite: lumea instrumentelor acustice, muzica electronică şi arta video. Un ingredient important este impovizaţia. Din acest grup fac parte: Daniel Ivaşcu (percuţie), DJ Vasile (electronice), Electric Brother (chitară), Marta Hristea (voce), Mihaela Badican (violoncel), Oana Mariş (oboi), Vlaicu Golcea (electronice) .
Midi Overdose este o fuziune între muzica electronică, progresivă şi jazz, proiect constituit din de Tavi Scurtu, Uţu Pascu şi Vlaicu Golcea.
Următorul descris este Rhapsody Chamber Orchestra, un proiect electro-simfonic neconvenţional, dirijat de Marius Sireteanu şi constituit din Claudia Mihalache/Iulia Pavelescu, Daniel Ivaşcu, Dragoş Şerbănescu, Electric Brother, Oana Mariş, Oana Ropotan/Victor Maria, Sorin Neacşu, Ştefania Amarinei, Valentin Barzu, Vlaicu Golcea. Acest concept a fost menit pentru evenimentul Campari Red Passion.
The Rebop Factory este numele pe care îl poartă proiectul realizat de Vlaicu Golcea şi Maria Răducanu. Aceştia doi au mai lansat împreună în anul 2002 superbul album "Pe Vale", realizat alături de Sorin Romanescu. Tot cei trei şi tot în acelaşi an au produs materialul "Colinde" (La Strada Music). Maria este o altă grandioasă interpretă, cu o voce şi o capacitate de interpretare care te uimeşte, familiarizată şi ea cu folclorul autentic, captând în cântecele sale motive laice, dar care a depaşit chiar şi barierele românesti, interpretând cântece ruseşti sau spaniole. Maria a mai colaborat cu Jan Roder pe albumul "Cântece din Răsărit", în anul 2005, imprimat prin sprijinul Institut Francais de Bucarest. De asemenea mai pot fi enumerate colaborările cu Krister Jonsson (albumul "Pure Music", 2008, The End Film), Marc Ribot şi Nicolai Adi Chiru ("Ziori", 2010, Tzadik), Margento (pe un album cu acelaşi nume, 2005, Soft), Maxim Belciug ("Troika Chansons Russes" şi "La Tarara Chansons Espagnoles", 2005, Arbore Sonore), Mircea Tiberian ("Lumini", 2003, La Strada şi "Viaţa Lumii", 2003).
The Underground Acid a fost un grup destul de inedit, format din artişti ai muzicii jazz precum Cătălin Milea, Electric Brother, Mihai Iordache, Sorin Romanescu şi Vlad Popescu, la care s-au alăturat MC într-o atmosferă cu adevărat "acidă": Junkyard, Mara sau Dru Klein.
Un colaj cu unele dintre cele mai importante albume la a caror realizare a luat parte sau sunt semnate integral de acesta gasiti aici.
Ali Nasser, Blanoz, Grooveoholics & Sunday People
Ali, Hasan şi Sultan Nasser sunt trei libanezi cu origini române care au venit pe plaiurile mioritice încă din fragede timpuri şi au pus umărul la ascensiunea curentului muzical electro. Compun muzică din anul 1996 şi de-alungul timpului şi-au creat propriile proiecte muzicale, sau au desfăşurat diverse colaborări cu artişti locali. Ali Nasser, este implicat într-o sferă mai apropiată de mainstream, adoptând genul house/deep. Hasan şi Sultan alcătuiesc împreună proiectul funky/house Grooveoholics, mai apropiat de underground, precum şi Sunday People, axat pe muzica nu-jazz.
Fratii Nasser au fost pioni importanţi în evoluţia muzicii electronice romaneşti, fiind prezenti in locuri precum Web Club, TMBase, Yama Studios. Au fost reperaţi chiar şi de cei de la RFI, în cadrul concursului de descoperire a talentelor desfăşurat în România.
Sunday People este axat în special spre atmosfere ambientale. Au realizat împreună cu Dana Sandu două albume, primul intitulat "Telepathically In Love" (2004, Phazzadelic) şi al doilea imprimat în 2003 la Sofa Music, numit "Untold Stories". Ambient, chill out, downtempo, nu-jazz, totul combinat în două extrem de frumoase materiale, cu un sound foarte bine aşezat, liniştitor, cu o voce superbă, cea a Danei.
Fraţii Nasser au mai colaborat prin intermediul proiecteor Grooveoholics şi Sunday People alături de Madison Park, adică James şi DeAnna Cool.
Sultan s-a găsit în preajma anului 2003 ca fondator, alături de Ati De Chile şi Matze, al proiectului Blanoz Distrusoz, în care MC-ii Vexxatu' Vexx sau Dru Klein (Andrew Klein), apăreau ca invitaţi şi creau un live jam exceptional. Au înregistrat împreună în acelaşi an un album la Yama Studios, needitat însă.
Mai tarziu Cri a urmat calea grupului Shukar Collective, iar grupului i s-a alăturat Bean (2005) şi Kox, iar numele proiectului s-a schimbat în Blanoz, sub care activează şi astăzi. Au înregistrat şi un videoclip pentru piesa "Jumătate Tu, Jumătate Nu", realizat de Bogdan Moldoveanu.
Sultan Nasser a lipsit o perioadă de trei ani din Blanoz. De-a lungul timpului au mai colaborat Melak, MC Agent, MC Tina, Pacha Man (Călin Nicorici), Raku, Gani, Sorin Erhan, The Luky Guy, Jacob J, Czerkesz Jimmy.
În ce-l priveşte pe Hasan, acesta a colaborat în anul 2007 cu DJ Rolf în proiectul Luminal, axat în special pe muzica house. În ultimul timp lucrează la proiectul său solo, Akim.
Nemos
Un proiect foarte interesant, care din păcate nu s-a bucurat de foarte multă atenţie din partea caselor de discuri, este Nemos, alcătuit din Dan Handrabur (fondator) şi colaboratori precum DJ Vasile şi Marius Mateşan aka The Freak. Un important aport sonor l-a avut şi Mara, cu care s-au realizat numeroase piese, dintre care amintesc superba "Flying Soul". A existat un album numit "Nautilia", editat "acasă" la Handrabur, la Outersanctum Music în anul 2002.
Au semnat numeroase piese pe coloană sonoră a filmului “Milionari De Weekend” (2005, în regia lui Cătălin Saizescu): “Sytaria”, “New Transflu”, “One 2 One”, “Oktober”.
Una dintre cele mai cunoscute piese ale lor a fost utilizată ca şi soundtrack pentru o reclamă difuzată pe posturile de televiziune, "Do It Again", pentru un important brand din segmentul băuturilor răcoritoare.
Nemos a apărut de asemenea pe sticlă cu trei videoclipuri, pentru piesele "Do It Again", "Oktober" şi "Flying Soul" (feat Mara).
Nemos - Nautilia (2002, Outersanctum)
Adagio
Baila Mi Ritmo
Cantata
Do It Again
Eye
Flying Soul (feat Mara)
Good Vibes
Mir
Mixprisdendl2 (feat Mara)
New Work Ct
Remember
Today
Unu
NSK
NSK, sau Natural Soft Killers, este unul dintre cele mai clasice grupuri din muzica electronică românească, ce reuneşte trei mari giganţi ai genului, trei pionieri. Trupa şi-a făcut apariţia pentru prima dată în anul 1996, când DJ Vasile (ritmuri, samples, viniluri, mixuri) alături de Alien Pimp şi colegul lor de la Radio Nova 22, Cristi Stanciu (sunete, canale, frecvente), îşi reunesc ideile şlefuite de-a lungul timpului în peisajul undergroundului autohton. La un an de la înfiinţare apar pentru prima dată pe scenă, cu ocazia evenimentului Assos Music Jungle Explosion.
Silviu părăseşte grupul după puţin timp şi se alatură Electric Brother (chitară), formula ci care se scrie istoria grupului, lansând albume de excepţie şi câştigând în anul 2000 primul loc la concursul RFI Nouvelles Decouvertes, destinat descoperirii de noi talent. Ca urmare a acestei performanţe, NSK au concertat în Paris, respectiv Lisabona şi au lansat albumul "NSK: Paris – Lisbon", ce conţine înregistrările live ale celor două concerte. În afara graniţelor ţării, băieţii de la NSK au mai concertat în ţări precum Spania şi Serbia. A existat şi o formula extinsă, prin cooptarea în concerte a Marei la microfon şi a lui Ati de Chile la percuţie. Mara este o mai veche colaboratoare a acestora, atât în proiectele lor solo, cât şi în celelalte grupuri formate de ei. Această minunată voce a înregistrat cu Vasile, Cri şi fratele electric clasica piesă "Totul Vine De La Sine", de pe albumul "Trebuie Să Dansăm" (2002, La Strada Music).
În cursul activităţii NSK au înregistrat şi alte materiale precum "A Fost Odată" (1998, United Artists) şi "Green Project" (1998, Fundaţia Culturală Phoenix).
Stil clasic, oldskool house, prestaţii live de calitate, un succes foarte mare, sper că vom mai trăi ziua în care să-i vedem reuniţi în această formulă pe cei trei mari oameni în faţa cărora plec capul cu respect.
Silviu părăseşte grupul după puţin timp şi se alatură Electric Brother (chitară), formula ci care se scrie istoria grupului, lansând albume de excepţie şi câştigând în anul 2000 primul loc la concursul RFI Nouvelles Decouvertes, destinat descoperirii de noi talent. Ca urmare a acestei performanţe, NSK au concertat în Paris, respectiv Lisabona şi au lansat albumul "NSK: Paris – Lisbon", ce conţine înregistrările live ale celor două concerte. În afara graniţelor ţării, băieţii de la NSK au mai concertat în ţări precum Spania şi Serbia. A existat şi o formula extinsă, prin cooptarea în concerte a Marei la microfon şi a lui Ati de Chile la percuţie. Mara este o mai veche colaboratoare a acestora, atât în proiectele lor solo, cât şi în celelalte grupuri formate de ei. Această minunată voce a înregistrat cu Vasile, Cri şi fratele electric clasica piesă "Totul Vine De La Sine", de pe albumul "Trebuie Să Dansăm" (2002, La Strada Music).
În cursul activităţii NSK au înregistrat şi alte materiale precum "A Fost Odată" (1998, United Artists) şi "Green Project" (1998, Fundaţia Culturală Phoenix).
Stil clasic, oldskool house, prestaţii live de calitate, un succes foarte mare, sper că vom mai trăi ziua în care să-i vedem reuniţi în această formulă pe cei trei mari oameni în faţa cărora plec capul cu respect.
NSK - A Fost Odata (1998, United Artistes)
NSK - Proiectul Verde (2000, Yama)
Primavara
Vantul
Dragaica
Putina Rabdare
Groovy Orgasm
On & On
Jalnique
Wrong Is Right
Nu Aici !
12, 11
NSK - Trebuie Sa Dansam (2000, Yama)
Dumnezeu E Cu Noi
Trebuie Sa Dansam !
Liniste
Looking For Something
Radio Romanesti Bucuria
Gargara
Totul Vine De La Sine (feat Mara)
Sadoveanu vs. Eminescu Partea I
Sadoveanu vs. Eminescu Partea II
Misiunea
We Don't Like Dub
Trebuie Sa Dansam (Electric Brother Remix)
Jalnique (Live In Paris)
Totul Vine De La Sine (Live In Paris)
Un Momento Por Favor (Live In Lisabona)
Trebuie Sa Dansam (Electric Brother Remix Live In Lisabona)
Jalnique (The Grooveoholics Remix)
Un Momento Por Favor (Radio Edit)
Party Poopers
Party Poopers
Party Poopers este printre primele trupe de muzică la care Electric Brother a luat parte, înfiinţată în anul 1994, alături de Bujor Stoicovici la bass. De-a lungul timpului aceştia au cooptat şi alţi colaboratori, precum Andrei Stăncescu (percuţie) şi Laurenţiu Moise (trompetă), formulă în care au susţinut numeroase concerte live.
Mai apoi a fost adus şi Cezar Stânciulescu aka Junkyard (voce, turntables), cu care s-au înregistrat primele piese. Componenţa s-a schimbat din nou, în locul lui Andrei şi Laurenţiu venind Ati de Chile (percuţie), Dan Nedelcu aka Dax (saxofon) şi Dan Tibacu (clape), cu care au susţinut noi concerte.
Stilul abordat era unul nou pentru scena muzicală romanească, new beats combinat cu classic swing improvisation, acid jazz în mare parte. Au reuşit să înregistreze un album în anul 1998, care din păcate nu a fost lansat. Totuşi, Party Poopers a rămas consemnată în discografia colecţionarilor undergroundişti prin prisma compilaţiei “Undergroove Vol. 1”, editată de Yama Studios, cu două piese: “Party Poopers” şi “Common People Gather”.
Mai apoi a fost adus şi Cezar Stânciulescu aka Junkyard (voce, turntables), cu care s-au înregistrat primele piese. Componenţa s-a schimbat din nou, în locul lui Andrei şi Laurenţiu venind Ati de Chile (percuţie), Dan Nedelcu aka Dax (saxofon) şi Dan Tibacu (clape), cu care au susţinut noi concerte.
Stilul abordat era unul nou pentru scena muzicală romanească, new beats combinat cu classic swing improvisation, acid jazz în mare parte. Au reuşit să înregistreze un album în anul 1998, care din păcate nu a fost lansat. Totuşi, Party Poopers a rămas consemnată în discografia colecţionarilor undergroundişti prin prisma compilaţiei “Undergroove Vol. 1”, editată de Yama Studios, cu două piese: “Party Poopers” şi “Common People Gather”.
Shukar Collective
tscp.ro
Începând cu anul 2000, DJ Vasile pune bazele alături de Dan Handrabur şi numeroşi alţi colaboratori, unui foarte exotic şi apreciat pe plan international grup, Shukar Collective, unul din cele mai apreciate proiecte muzicale româneşti. Acesta aduna pe lânga fondatorii Vasile şi Dan, tradiţionalul grup de ţigani ursari Shukar Band, format din Tamango, Napoleon şi Clasic. S-a realizat astfel un fusion, o paralelă între două lumi, cea a dj-ilor moderni din muzica electronică românească şi lumea plină de muzică şi dans a ţiganilor.
Grupul a fost deschis însă colaborărilor şi o dată cu construirea pieselor au adus contribuţia la sound-ul unic Shukar Collective, numeroşi instrumentişi, ingineri de sunet şi artişti ai muzicii jazz şi electronice româneşti precum Marius Mateşan, Matze, Mihai Sorohan (trompetă), Mitos Micleusanu (aka Diafragma, Pneumaton sau Ermetic de la Planeta Moldova), Sorin Shukarú (voce), Tavi Scurtu (percuţie) şi Vlaicu Golcea (contrabas).
niciun remix jalnic la vreo manea, totul construit de la zero, acordat cu muzica ţigănească autentică din graiul ursarilor de la Shukar Band, originari din Teleorman, cu ritmuri bătute din linguri şi butoaie, puse în contrast cu beaturile şi efectele create de sintetizatoare, cu muzica electronică modernă. Astfel, muzica lor depăşeşte bariere, se evidenţiază, intră profund în culturalitate, punând în antiteză două civilizaţii diferite, stiluri de viaţă diferite, limbi şi culturi muzicale diferite, dar reunite atât de natural sub un sound foarte bine îmbinat. Ideea a fost foarte apreciată peste graniţe, pe unde s-au perindat dealtfel în numeroase concerte. Shukar Collective a fost şi subiectul unui documentar, dat în eter tocmai de HBO Music (realizat de Matei Alexandru Mocanu), respectiv un spot emis pe National Geographic.
Au produs împreună două albume care nu trebuie să lipsească din colecţii. Primul dintre acestea se numeşte "Urban Gipsy" şi a fost produs în anul 2005 (Riverboat), de cărte Dan Handrabur, DJ Vasile, Marius Matesanu, Matze, Mitos Micleusanu, Shukar Band şi Vlaicu Golcea. Cel de-al doilea este intitulat "Rromatek", realizat în 2007 (Eastblok), la care au contribuit Dan Handrabur, DJ Vasile, Matze, Mihai Sorohan, Shukar Band, Sorin Shukaru, Tavi Scurtu şi acelaşi Vlaicu Golcea. La anunţ cel de-al treilea, într-o formulă schimbată, mereu în dinamică.
O piesa semnată de cei de la Shukar Collective se studiază la Antropologie, la Universitatea din Hiroshima, este vorba despre "Dalladida". Shukarii au realizat de asemenea trei videoclipuri pentru trei dintre piesele lor: "Malademna" (realizat de Radu Munteanu şi Tudor Lucaciu), "Oh, Girl" (realizat de Matei-Alexandru Mocanu, Bogdan Orcula şi David Lee), respectiv "Taraf" (realizator Paul Tanicui).
Începând cu anul 2000, DJ Vasile pune bazele alături de Dan Handrabur şi numeroşi alţi colaboratori, unui foarte exotic şi apreciat pe plan international grup, Shukar Collective, unul din cele mai apreciate proiecte muzicale româneşti. Acesta aduna pe lânga fondatorii Vasile şi Dan, tradiţionalul grup de ţigani ursari Shukar Band, format din Tamango, Napoleon şi Clasic. S-a realizat astfel un fusion, o paralelă între două lumi, cea a dj-ilor moderni din muzica electronică românească şi lumea plină de muzică şi dans a ţiganilor.
Grupul a fost deschis însă colaborărilor şi o dată cu construirea pieselor au adus contribuţia la sound-ul unic Shukar Collective, numeroşi instrumentişi, ingineri de sunet şi artişti ai muzicii jazz şi electronice româneşti precum Marius Mateşan, Matze, Mihai Sorohan (trompetă), Mitos Micleusanu (aka Diafragma, Pneumaton sau Ermetic de la Planeta Moldova), Sorin Shukarú (voce), Tavi Scurtu (percuţie) şi Vlaicu Golcea (contrabas).
niciun remix jalnic la vreo manea, totul construit de la zero, acordat cu muzica ţigănească autentică din graiul ursarilor de la Shukar Band, originari din Teleorman, cu ritmuri bătute din linguri şi butoaie, puse în contrast cu beaturile şi efectele create de sintetizatoare, cu muzica electronică modernă. Astfel, muzica lor depăşeşte bariere, se evidenţiază, intră profund în culturalitate, punând în antiteză două civilizaţii diferite, stiluri de viaţă diferite, limbi şi culturi muzicale diferite, dar reunite atât de natural sub un sound foarte bine îmbinat. Ideea a fost foarte apreciată peste graniţe, pe unde s-au perindat dealtfel în numeroase concerte. Shukar Collective a fost şi subiectul unui documentar, dat în eter tocmai de HBO Music (realizat de Matei Alexandru Mocanu), respectiv un spot emis pe National Geographic.
Au produs împreună două albume care nu trebuie să lipsească din colecţii. Primul dintre acestea se numeşte "Urban Gipsy" şi a fost produs în anul 2005 (Riverboat), de cărte Dan Handrabur, DJ Vasile, Marius Matesanu, Matze, Mitos Micleusanu, Shukar Band şi Vlaicu Golcea. Cel de-al doilea este intitulat "Rromatek", realizat în 2007 (Eastblok), la care au contribuit Dan Handrabur, DJ Vasile, Matze, Mihai Sorohan, Shukar Band, Sorin Shukaru, Tavi Scurtu şi acelaşi Vlaicu Golcea. La anunţ cel de-al treilea, într-o formulă schimbată, mereu în dinamică.
O piesa semnată de cei de la Shukar Collective se studiază la Antropologie, la Universitatea din Hiroshima, este vorba despre "Dalladida". Shukarii au realizat de asemenea trei videoclipuri pentru trei dintre piesele lor: "Malademna" (realizat de Radu Munteanu şi Tudor Lucaciu), "Oh, Girl" (realizat de Matei-Alexandru Mocanu, Bogdan Orcula şi David Lee), respectiv "Taraf" (realizator Paul Tanicui).
Mai multe materiale despre acest proiect puteti gasi aici.
Suie Paparude
suiepaparude.ro
Şuie Paparude a debutat în anul 1993, în legendarul Club A. Genul abordat a fost la început încadrat în muzica alternativ, new wave, într-o formulă live de cinci membri, cu Mihai Câmpineanu aka Michi la clape, Mihai Dobre aka Haute Culture (Drobeta-Turnu Severin) la bass, Cătălin Mateescu la tobe, Victor Ghica şi Mădălin. Această formulă a durat pana în anul 1994.
Un peisaj foarte diferit, mult rock în jur, Michi activând dealtfel într-o trupă heavy metal, înainte de Şuie. În contrast, a studiat pianul, una dintre lucrările lui fiind imprimată în piesa "Vrei Mesaj".
După scindare a rămas duo-ul clasic, cu Michi, care se ocupă de la înfiinţarea trupei de toată partea tehnică în studioul personal de acasă (compoziţie, producţie, mixaj, înregistrare) şi Dobre, care compune versurile şi contribuie cu vocea.
La vremea aceea abordau industrialul şi participau frecvent în concerte alături de legendara trupă Timpuri Noi. Acestea două erau cele mai inovative grupuri la vremea respectivă, iar concertele din Studio Martin au rămas scrise în istorie. Tot în această perioadă se filmează primul videoclip Şuie Paparude, pentru piesa "Coloniale", care a rămas însă nedifuzat.
În anul 1995 Michi şi Dobrică au început o colaborare pentru scurt timp cu DJ Vasile, alături de care au lansat primul lor album, intitulat chiar "Şuie Paparude" (Vivo).
După despărţirea de Lucian Stan, în perioada '97-'99 au colaborat cu Niki4, semnând împreună "Musca" (1998, Nova Music) şi "Ajutor" (1999). În acest timp apare şi primul videoclip oficial Şuie Paparude, pentru piesa "Iarba Verde De Acasă" (1998, credit Tudor Giurgiu). Un an mai târziu au produs un nou clip, pentru piesa "Ajutor", în regia lui Cătălin Pătru, care a rulat mult timp pe legendarul post de muzică Atomic Tv. Piesa a fost inclusă de asemenea în coloana sonoră a filmului "Inahbited", realizat la Hollywood. Tot în 1998, Şuie au fost prezenţi la prima ediţie TmBase.
Cei doi veterani de la Şuie Paparude s-au ocupat în perioada Atomic Tv de playlistul postului, Dobre contribuind la cel al emisiunilor "Klub Bizzare" şi "In Za House", iar Michi pentru restul grilei de programe.
Apoi Şuie Paparude au început să coopteze în trupă vocalişti. Primul dintre ei a fost MC-ul Junkyard, pe care Michi l-a întâlnit în clubul Web şi l-a convins să cânte alături de ei. Cezar stat la Şuie timp de şase ani, între anii 2003 şi sfârşitul anului 2008. Au lansat împreună trei materiale la casa de discuri Cat Music: "Atac la Persoane" (2003), "Scandalos" (2004) şi "A Fost Odată" (2007).
Acum, alături de cei doi Mihai cântă MC Bean (Alexe Marius Andrei), cu care au produs în anul 2010 materialul "E Suflet În Aparat", liber spre download, un lucru de apreciat din partea celei mai vechi trupe de muzică electronică din România.
Michi are în discografie un superb album solo, ambiental, numit "Dub Free Romania" (2002). Piesa "Stele" de pe acest material a beneficiat de un videoclip în regia lui Bogdan Cucu. A colaborat şi cu formaţii cum sunt Paraziţii şi Omul cu Şobolani, pentru care a realizat remixuri la piesele "În Focuri", respectiv "Dezorientat". A cochetat şi cu muzica de film, realizaând coloana sonoră pentru "Popcorn Story", în regia lui Tudor Giurgiu. Câmpineanu a mai fost implicat pentru scurt timp în proiectul Hypno a lui Răzvan Chican, iar recent a mai colaborat cu Subcarpaţi, trupa lui Bean.
În ce priveşte cariera solo a lui Mihai Dobre, una dintre cele mai de succes piese ale sale este remixul făcut pentru Alternosfera, "Wamintirile", realizat alături de D-laid. Producţia s-a făcut remarcată şi la nivel internaţional. Anul 2011 a adus pentru Dobre un EP solo, numit "Chordial", lansat la respectabilul label autohton Local Records. Haute Culture a mai colaborat alături de Alex Pop în proiectul Pink Lenins, cu care a produs soundtrackere pentru filme de scurt mesaj, participând la festivale de acest gen precum Tiff. Au bifat şi o prezenţă discografică, cu un remix pentru piesa celor de la The Amsterdams, numită "Chased By The Housewives".
Şuie Paparude a debutat în anul 1993, în legendarul Club A. Genul abordat a fost la început încadrat în muzica alternativ, new wave, într-o formulă live de cinci membri, cu Mihai Câmpineanu aka Michi la clape, Mihai Dobre aka Haute Culture (Drobeta-Turnu Severin) la bass, Cătălin Mateescu la tobe, Victor Ghica şi Mădălin. Această formulă a durat pana în anul 1994.
Un peisaj foarte diferit, mult rock în jur, Michi activând dealtfel într-o trupă heavy metal, înainte de Şuie. În contrast, a studiat pianul, una dintre lucrările lui fiind imprimată în piesa "Vrei Mesaj".
După scindare a rămas duo-ul clasic, cu Michi, care se ocupă de la înfiinţarea trupei de toată partea tehnică în studioul personal de acasă (compoziţie, producţie, mixaj, înregistrare) şi Dobre, care compune versurile şi contribuie cu vocea.
La vremea aceea abordau industrialul şi participau frecvent în concerte alături de legendara trupă Timpuri Noi. Acestea două erau cele mai inovative grupuri la vremea respectivă, iar concertele din Studio Martin au rămas scrise în istorie. Tot în această perioadă se filmează primul videoclip Şuie Paparude, pentru piesa "Coloniale", care a rămas însă nedifuzat.
În anul 1995 Michi şi Dobrică au început o colaborare pentru scurt timp cu DJ Vasile, alături de care au lansat primul lor album, intitulat chiar "Şuie Paparude" (Vivo).
După despărţirea de Lucian Stan, în perioada '97-'99 au colaborat cu Niki4, semnând împreună "Musca" (1998, Nova Music) şi "Ajutor" (1999). În acest timp apare şi primul videoclip oficial Şuie Paparude, pentru piesa "Iarba Verde De Acasă" (1998, credit Tudor Giurgiu). Un an mai târziu au produs un nou clip, pentru piesa "Ajutor", în regia lui Cătălin Pătru, care a rulat mult timp pe legendarul post de muzică Atomic Tv. Piesa a fost inclusă de asemenea în coloana sonoră a filmului "Inahbited", realizat la Hollywood. Tot în 1998, Şuie au fost prezenţi la prima ediţie TmBase.
Cei doi veterani de la Şuie Paparude s-au ocupat în perioada Atomic Tv de playlistul postului, Dobre contribuind la cel al emisiunilor "Klub Bizzare" şi "In Za House", iar Michi pentru restul grilei de programe.
Apoi Şuie Paparude au început să coopteze în trupă vocalişti. Primul dintre ei a fost MC-ul Junkyard, pe care Michi l-a întâlnit în clubul Web şi l-a convins să cânte alături de ei. Cezar stat la Şuie timp de şase ani, între anii 2003 şi sfârşitul anului 2008. Au lansat împreună trei materiale la casa de discuri Cat Music: "Atac la Persoane" (2003), "Scandalos" (2004) şi "A Fost Odată" (2007).
Acum, alături de cei doi Mihai cântă MC Bean (Alexe Marius Andrei), cu care au produs în anul 2010 materialul "E Suflet În Aparat", liber spre download, un lucru de apreciat din partea celei mai vechi trupe de muzică electronică din România.
Michi are în discografie un superb album solo, ambiental, numit "Dub Free Romania" (2002). Piesa "Stele" de pe acest material a beneficiat de un videoclip în regia lui Bogdan Cucu. A colaborat şi cu formaţii cum sunt Paraziţii şi Omul cu Şobolani, pentru care a realizat remixuri la piesele "În Focuri", respectiv "Dezorientat". A cochetat şi cu muzica de film, realizaând coloana sonoră pentru "Popcorn Story", în regia lui Tudor Giurgiu. Câmpineanu a mai fost implicat pentru scurt timp în proiectul Hypno a lui Răzvan Chican, iar recent a mai colaborat cu Subcarpaţi, trupa lui Bean.
În ce priveşte cariera solo a lui Mihai Dobre, una dintre cele mai de succes piese ale sale este remixul făcut pentru Alternosfera, "Wamintirile", realizat alături de D-laid. Producţia s-a făcut remarcată şi la nivel internaţional. Anul 2011 a adus pentru Dobre un EP solo, numit "Chordial", lansat la respectabilul label autohton Local Records. Haute Culture a mai colaborat alături de Alex Pop în proiectul Pink Lenins, cu care a produs soundtrackere pentru filme de scurt mesaj, participând la festivale de acest gen precum Tiff. Au bifat şi o prezenţă discografică, cu un remix pentru piesa celor de la The Amsterdams, numită "Chased By The Housewives".
O discografie completa tuturor celor care au participat dealungul timpului in trupa Suie Paparude o gasiti aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
If you liked the articole leave a comment here. Your feedback is highly appreciated !