foto: Andrea Krizsai
Silviu Costinescu (Bucureşti) este una din figurile importante ale muzicii electronice romaneşti, artist care şi-a început cariera muzicală de la o vârstă fragedă, aproximativ 14 ani, ca dj la posturi de radio şi jurnalist, completând mai apoi paleta ca scriitor şi grafician.
În radio a început la unul dintre primele posturi private din România, Radio Nova 22, iar după acesta a mai activat ca reporter la Fun Radio, Radio Delta, Radio 21 (1999) şi Radio Contact (2001 - 2004). A întreprins activitate şi în cadrul televiziunii, la Sigma Tv (1996) şi ca gazdă a emisiunii “Da/Nu” difuzate pe TVR 2 (2002). Ca şi redactor a lucrat la publicaţii precum Expres Magazin, Timpul liber, România Liberă, Dilema, Playboy, Popcorn, Salut.
Muzica a început să o experimenteze pe calculator prin anul 1993, iar trei ani mai târziu a participat alături de Lucian Stan şi Cristi Stanciu, foştii lui colegi de la legendarul Nova 22, la înfiinţarea uneia dintre cele mai clasice trupe, NSK. Tot alături de aceştia a lucrat în perioada 2000 - 2001 la Yama Studios, unul dintre cele mai specializate studiouri în producţia de spoturi publicitare, dar şi muzică underground. După câteva prestaţii live a părăsit acest grup şi a început să îşi clădească o carieră solo, sub diferite aliasuri pe care vi le voi prezenta în cele ce urmează.
Alien Pimp este proiectul solo cu care Silviu a debutat discografic în anul 1998 pe compilaţia "Ascultă-ţi Muzica" (MediaPro), cu piesa "Planet". În acelaşi an a câştigat primul loc la concursul de descoperire a talentelor Assos Music New Talent Festival. Un an mai târziu era planuită lansarea albumului său de debut "Simtzire De Bine", însă aceasta nu a mai avut loc.
În anul 2000 a început să activeze şi ca dj, mixând de-a lungul timpului alături de nume mari pe afişe precum Goldie, DJ Zinc, Concord Dawn, Spor, Paul B, Black Sun Empire şi mulţi aţii.
Apoi Silviu a trecut la downtempo, preluând moniker-urile Sonic Tonic. De asemenea a desfăşurat un proiect cu aceiaşi orientare, numit WeAreNotSure, cu românul Silent Strike şi cântăreaţa norvegiană Gunhill.
Alte alias-uri sau proiecte cu care a "jonglat" de-a lungul timpului prin diverse stiluri au fost Cojones (big beat), Groovenauts (liquid drumnbass, alături de Mr Chi şi Victor Sanchez), Jackin, Marginal (alături de Datacode), Subjazz (liquid/funky dubstep).
În anul 2004 pune bazele SoundKraft Records, label care are ca obiectiv promovarea producătorilor est-europeni de drum and bass. Aici reuşeşte să lanseze compilaţia "Eastern Sound Architects” şi organizează o serie de evenimente. Apoi Silviu se orientează spre dubstep şi din 2006 fondează un label cu aceast profil, numit DubKraft Records. Patru ani mai târziu DubKraft a devenit însă deschis pentru aproape toată gama de bass music, unde Silviu îşi lansează albumul de debut, numit "Thisfollowingmusicdotcom" (2009). Alte labeluri aflate sub fraiele lui Silviu, înfiinţate mai recent, sunt False Flag Operation şi Shutdown Audio.
Ca şi producător muzical a mai colaborat cu Minus şi Ion pentru masterizarea ep-urilor "Ion - Schutzhaft" (2010, Local), respectiv "Minus - 95" (2010, Local).
Un plus de culoare pe cv-ul sau stă şi convocarea ca membru al juriului în cadrul concursului de descoperire a talentelor organizat de RFI, în 2002 şi 2004, alături de alte nume autohtone precum Adrian Enescu, Florin Marica, Alex Revenco, Dragoş Vasile, Costel Cristea şi Doru Ionescu.
În continuare vă ofer spre citire un interviu realizat cu acesta pentru ElectroBlog Ro.
Alien Pimp - Thisfollowingmusicdotcom (2009, DubKraft)
feat. Sleepless Poets - True Translator (Intro)
My Garage Is Your House
Angels R Us
A Minute Too Late
Allow Yourself
From Office To Sunshine
Sour Is The New Sweet
Love's One Click Away
Lobster She Wrote
One Music
Sexe d'un Ange
ElectroBlog Ro: Salut Silviu!
Alien Pimp: Salut!
EB: 15 ani de activitate muzicală, numeroase release-uri şi trei labeluri sub tutelă. Cum ţi-ai autodefini cariera artistică şi cum te-ai defini pe tine ca om ?
AP: Ca om sunt o ciudaţenie se pare. Ar fi fost mai bine pentru toată lumea dacă genul meu ar fi fost standard, dar n-avem noroc, asta e... Cariera artistică mi-aş defini-o drept "ce ţi se întâmplă printre oameni când încerci să fii pentru ei o sursă de bucurie şi sentimente intense, iar ei cred că asta trebuie înscris în regulile show-biz-ului şi ale economiei de piaţă". Dar la sfârşit va rămâne cum zic eu.
EB: Să începem cu începutul, cum e vorba aceea, să ne povesteşti cum ai ajuns să lucrezi cu Vasile şi Matze în NSK. Cum a fost experienţa alături de una dintre cele mai clasice trupe a muzicii electronice romaneşti ?
AP: Cu Vasile şi Matze mă ştiu de prin '90, de la legendarul Radio Nova 22, unde am activat cu toţii. Vasile a avut iniţiativa ca noi doi să formăm proiectul, căruia i s-a adăugat apoi natural Matze. Dar n-am lucrat mare lucru împreună, diferenţa de vârstă complica chimia trupei, eu eram prea puber. Aşa că la scurtă vreme am decis împreună că o să continui alături de ei, dar solo. Apoi a venit Electric Brother în NSK şi s-a dovedit că deciziile au fost bune, fiecare am fost mai eficienţi aşa şi a apărut Alien Pimp.
EB: Back in the '90s, cum arăta scena muzicii electronice şi cum se prezenta publicul acelei vremi ? Cum primeau acest gen de muzică ?
AP: Nu prea arăta. Fiindcă nu prea exista. Toţi cei care se ocupau cu asta până în 2000 încăpeau într-un lift de la MNAC. Orice expunere, orice audienţă, orice party era o victorie în sine doar prin faptul că exista.
EB: Cu ce alţi promotori din acea vreme ai mai colaborat sau interacţionat şi sunt demni de amintit pentru activitatea lor ?
AP: Am lucrat cu mai toată lumea care a făcut ceva semnificativ în zona în care mă desfăşuram. Trebuie amintiţi toţi cei care au făcut nişte oameni să plece de la un party mai zâmbitori decât au venit, dar e complicat de făcut asta aici.
EB: Ai urmat apoi o carieră solo. Prin ce genuri ai trecut, cum ai evoluat şi ce stil de muzică electronică te caracterizează cel mai bine ?
AP: Ataşamentul ăsta faţă de un gen sau altul a aparţinut publicului, care l-a proiectat asupra mea. Nu am fost niciodată dj de dnb, de dubstep, de house sau downtempo sau cum am mai fi fost perceput. Nu mă caracterizează stiluri, genuri şi alte etichete. Mă caracterizează, poate, vibe-uri şi atitudini. Aşa încât am făcut piese şi seturi în mai toate genurile de electronică cunoscute omului (şi nu numai).
EB: Ca şi dj ce linie urmează seturile tale şi unde ţi-a placut cel mai mult să mixezi ? Care a fost momentul de vârf al carierei tale ?
AP: Au fost multe highlight-uri, au fost 15 ani intenşi şi nu am un nr. one. Momentul de vârf al carierei mele cred că încă n-a venit, până acum doar am pus baze. A durat mult pentru că am plecat de la zero absolut, în România anilor '90 şi am vrut o bază largă şi solidă. Ceea ce a şi ieşit. Seturile mele urmăresc linia mediană între ce am chef să pun pe moment, ce simt că vrea publicul şi ce cere evenimentul. Totul judecat în termeni de vibe şi bpm, nu de genuri.
EB: De ceva timp eşti stabilit în Spania. În ce mod diferă scena vestică de cea estică ?
AP: Spania nu e chiar o scenă tipică pentru Vest şi nici cea mai dezvoltată. Variază foarte mult şi de la zonă la zonă, ţara e mare. E mult de lucru aici. Dar, ca să raspund la întrebare, cred că diferenţa e aceeaşi în toate domeniile: mentalitate, bani, istorie.
EB: Care e în opinia ta direcţia spre care se îndreaptă muzica electronică şi clubbingul românesc ?
AP: Spre vest. Din ce în ce mai multă socializare, din ce în ce mai puţină pasiune pentru muzică.
EB: Romania are deja foarte mulţi dj cu experienţă în spate şi mulţi alţi pionieri, avantgardişti, care au experimentat pe când alţii îi priveau ca pe nişte ciudaţi. Crezi că se poate vorbi despre o cultură a muzicii electronice în ţara noastră ? Este momentul potrivit pentru a putea fi scrisă o istorie a acestui gen sau va mai dura ceva timp ?
AP: Avem un început de istorie. A fost destul de interesant şi educativ, văzut şi din afară şi dinăuntru. Până acum ne-am acordat la timpuri. Abia de acum începem să cântăm. România o sa fie respectată pentru muzică din ce în ce mai mult, cu condiţia să ramână suficienti artişti care respectă muzica, nu bling-ul.
EB: Spune-ne acum câteva lucruri despre label-urile tale, DubKraft şi False Flag Operation. Ce "crezuri" au acestea ?
AP: Trebuie să populăm viaţa omului cu frumuseţe, emoţii intense, noutate şi semnificanţă. Trebuie ca fiecare secundă de atenţie pe care o obţinem să genereze cel puţin încă două secunde în plus de interes şi trei de bucurie că ne-am găsit.
EB: Ce ne pregateşti prin acestea în perioada ce va urma ?
AP: Detaliile le pastrez surpriză, dar vom avea şi calitate şi cantitate, pentru că putem. Nume mari şi newcomeri foarte promiţători, pentru că aşa e cel mai interesant. Continuăm micile noastre tradiţii, dar o să venim şi cu nişte idei tupeiste, pentru că avem de unde.
EB: Ce ne pregateşti cu proiectul Alien Pimp în viitorul apropiat ? Ce alte proiecte mai vrei să pui în practică ?
AP: O să mai fie un album, curând sper. Muzica e cam gata, nu sunt încă pregatit pentru tot ce înseamnă munca de împachetare şi promovare a lui :) . În rest mă voi concentra pe dezvoltarea a ceea ce am început deja.
EB: Cum arată o zi obişnuită de muncă pentru tine, cum reuşeşti să împarţi cariera muzicală cu cea jurnalistică şi ce influenţă are ultima dintre ele în muzica ta, în stările tale din momentele de inspiraţie, de creaţie.
AP: Jurnalismul nu mai e demult o meserie pentru mine, scriu doar ocazional şi rar. Când trăiam din asta, muzica avea mult de suferit. Sub o formă sau alta, mai tot ce fac acum se învârte în jurul muzicii. Zilele mele de muncă sunt destul de nespectaculoase şi lungi, 8-14h zilnic în faţa calculatorului, încercând să balansez nevoile administrative şi de comunicare ale labelurilor cu nevoile mele de exprimare, dar şi de viaţă personală. Foarte puţin glam, multă presiune din toate părţile, multă dileală pură. Dar m-am călit.
EB: Îţi mulţumesc pentru acordarea acestui interviu şi multă baftă în continuare !
AP: Mulţumesc şi eu pentru că ajuţi artiştii să se întâlnească cu publicul lor, e foarte important !
Alien Pimp: Salut!
EB: 15 ani de activitate muzicală, numeroase release-uri şi trei labeluri sub tutelă. Cum ţi-ai autodefini cariera artistică şi cum te-ai defini pe tine ca om ?
AP: Ca om sunt o ciudaţenie se pare. Ar fi fost mai bine pentru toată lumea dacă genul meu ar fi fost standard, dar n-avem noroc, asta e... Cariera artistică mi-aş defini-o drept "ce ţi se întâmplă printre oameni când încerci să fii pentru ei o sursă de bucurie şi sentimente intense, iar ei cred că asta trebuie înscris în regulile show-biz-ului şi ale economiei de piaţă". Dar la sfârşit va rămâne cum zic eu.
EB: Să începem cu începutul, cum e vorba aceea, să ne povesteşti cum ai ajuns să lucrezi cu Vasile şi Matze în NSK. Cum a fost experienţa alături de una dintre cele mai clasice trupe a muzicii electronice romaneşti ?
AP: Cu Vasile şi Matze mă ştiu de prin '90, de la legendarul Radio Nova 22, unde am activat cu toţii. Vasile a avut iniţiativa ca noi doi să formăm proiectul, căruia i s-a adăugat apoi natural Matze. Dar n-am lucrat mare lucru împreună, diferenţa de vârstă complica chimia trupei, eu eram prea puber. Aşa că la scurtă vreme am decis împreună că o să continui alături de ei, dar solo. Apoi a venit Electric Brother în NSK şi s-a dovedit că deciziile au fost bune, fiecare am fost mai eficienţi aşa şi a apărut Alien Pimp.
EB: Back in the '90s, cum arăta scena muzicii electronice şi cum se prezenta publicul acelei vremi ? Cum primeau acest gen de muzică ?
AP: Nu prea arăta. Fiindcă nu prea exista. Toţi cei care se ocupau cu asta până în 2000 încăpeau într-un lift de la MNAC. Orice expunere, orice audienţă, orice party era o victorie în sine doar prin faptul că exista.
EB: Cu ce alţi promotori din acea vreme ai mai colaborat sau interacţionat şi sunt demni de amintit pentru activitatea lor ?
AP: Am lucrat cu mai toată lumea care a făcut ceva semnificativ în zona în care mă desfăşuram. Trebuie amintiţi toţi cei care au făcut nişte oameni să plece de la un party mai zâmbitori decât au venit, dar e complicat de făcut asta aici.
EB: Ai urmat apoi o carieră solo. Prin ce genuri ai trecut, cum ai evoluat şi ce stil de muzică electronică te caracterizează cel mai bine ?
AP: Ataşamentul ăsta faţă de un gen sau altul a aparţinut publicului, care l-a proiectat asupra mea. Nu am fost niciodată dj de dnb, de dubstep, de house sau downtempo sau cum am mai fi fost perceput. Nu mă caracterizează stiluri, genuri şi alte etichete. Mă caracterizează, poate, vibe-uri şi atitudini. Aşa încât am făcut piese şi seturi în mai toate genurile de electronică cunoscute omului (şi nu numai).
EB: Ca şi dj ce linie urmează seturile tale şi unde ţi-a placut cel mai mult să mixezi ? Care a fost momentul de vârf al carierei tale ?
AP: Au fost multe highlight-uri, au fost 15 ani intenşi şi nu am un nr. one. Momentul de vârf al carierei mele cred că încă n-a venit, până acum doar am pus baze. A durat mult pentru că am plecat de la zero absolut, în România anilor '90 şi am vrut o bază largă şi solidă. Ceea ce a şi ieşit. Seturile mele urmăresc linia mediană între ce am chef să pun pe moment, ce simt că vrea publicul şi ce cere evenimentul. Totul judecat în termeni de vibe şi bpm, nu de genuri.
EB: De ceva timp eşti stabilit în Spania. În ce mod diferă scena vestică de cea estică ?
AP: Spania nu e chiar o scenă tipică pentru Vest şi nici cea mai dezvoltată. Variază foarte mult şi de la zonă la zonă, ţara e mare. E mult de lucru aici. Dar, ca să raspund la întrebare, cred că diferenţa e aceeaşi în toate domeniile: mentalitate, bani, istorie.
EB: Care e în opinia ta direcţia spre care se îndreaptă muzica electronică şi clubbingul românesc ?
AP: Spre vest. Din ce în ce mai multă socializare, din ce în ce mai puţină pasiune pentru muzică.
EB: Romania are deja foarte mulţi dj cu experienţă în spate şi mulţi alţi pionieri, avantgardişti, care au experimentat pe când alţii îi priveau ca pe nişte ciudaţi. Crezi că se poate vorbi despre o cultură a muzicii electronice în ţara noastră ? Este momentul potrivit pentru a putea fi scrisă o istorie a acestui gen sau va mai dura ceva timp ?
AP: Avem un început de istorie. A fost destul de interesant şi educativ, văzut şi din afară şi dinăuntru. Până acum ne-am acordat la timpuri. Abia de acum începem să cântăm. România o sa fie respectată pentru muzică din ce în ce mai mult, cu condiţia să ramână suficienti artişti care respectă muzica, nu bling-ul.
EB: Spune-ne acum câteva lucruri despre label-urile tale, DubKraft şi False Flag Operation. Ce "crezuri" au acestea ?
AP: Trebuie să populăm viaţa omului cu frumuseţe, emoţii intense, noutate şi semnificanţă. Trebuie ca fiecare secundă de atenţie pe care o obţinem să genereze cel puţin încă două secunde în plus de interes şi trei de bucurie că ne-am găsit.
EB: Ce ne pregateşti prin acestea în perioada ce va urma ?
AP: Detaliile le pastrez surpriză, dar vom avea şi calitate şi cantitate, pentru că putem. Nume mari şi newcomeri foarte promiţători, pentru că aşa e cel mai interesant. Continuăm micile noastre tradiţii, dar o să venim şi cu nişte idei tupeiste, pentru că avem de unde.
EB: Ce ne pregateşti cu proiectul Alien Pimp în viitorul apropiat ? Ce alte proiecte mai vrei să pui în practică ?
AP: O să mai fie un album, curând sper. Muzica e cam gata, nu sunt încă pregatit pentru tot ce înseamnă munca de împachetare şi promovare a lui :) . În rest mă voi concentra pe dezvoltarea a ceea ce am început deja.
EB: Cum arată o zi obişnuită de muncă pentru tine, cum reuşeşti să împarţi cariera muzicală cu cea jurnalistică şi ce influenţă are ultima dintre ele în muzica ta, în stările tale din momentele de inspiraţie, de creaţie.
AP: Jurnalismul nu mai e demult o meserie pentru mine, scriu doar ocazional şi rar. Când trăiam din asta, muzica avea mult de suferit. Sub o formă sau alta, mai tot ce fac acum se învârte în jurul muzicii. Zilele mele de muncă sunt destul de nespectaculoase şi lungi, 8-14h zilnic în faţa calculatorului, încercând să balansez nevoile administrative şi de comunicare ale labelurilor cu nevoile mele de exprimare, dar şi de viaţă personală. Foarte puţin glam, multă presiune din toate părţile, multă dileală pură. Dar m-am călit.
EB: Îţi mulţumesc pentru acordarea acestui interviu şi multă baftă în continuare !
AP: Mulţumesc şi eu pentru că ajuţi artiştii să se întâlnească cu publicul lor, e foarte important !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
If you liked the articole leave a comment here. Your feedback is highly appreciated !