Biografii/Discografii: Ştefan Elefteriu

            Ştefan Elefteriu este un compozitor şi violonist român născut la data de 24 septembrie 1956, la Bucureşti. Studiile muzicale le-a început de la o vârstă fragedă, cu studiul viorii. În formarea sa artistică a frecventat Liceul de Muzică din Galaţi, apoi a urmat Conservatorul din Bucureşti, specializarea vioară solist, pian, compoziţie, orchestraţie şi cercetare sunet.

            "Întâi a fost interesul pentru electronică, în prima fază fără o legatură evidentă cu muzica. De pe la 8-9 ani am construit diverse aparate de radio, staţii de amplificare şi generatoare de sunet. Din acest punct s-a concretizat direcţia către muzica electronică. In paralel cu studiul de 6-8 ore pe zi de la vioară, singurele momente de recreere erau într-un mic <laborator de sunet> amenajat acasă. Până la admiterea la Conservator, acest laborator s-a dezvoltat destul de mult, cuprinzand mai multe generatoare complicate construite de mine de la zero, două mixere audio destul de performante pentru vremea respectivă (tot manufacturate), vreo 3 magnetofoane Tesla modificate ca multitrack (4 track-uri erau maximum posibil, deci aveam 12, şi sincronizate electromecanic cu un sistem de relee), nişte boxe construite după ceva scheme japoneze, etc. În acea perioadă (când încă muzica electronică la noi nu era concretizată ca gen), direcţia mai sofisticată era spre obţinerea unor efecte sonore cu ajutorul generatoarelor audio cu trei forme de undă, acestea fiind procesate cu reverb-uri şi delay-uri analogice cu bandă (de asemenea manufacturate, liniile de întârziere digitale s-au inventat mai târziu), care apoi erau mixate cu mici piese scrise pentru quartet sau quintet (adesea atipice, de exemplu: vioară, xilofon, fagot, orgă sau pian, oboi, secţiune de percuţie simfonică, clopote, glock şi contrabas). Rezultatul era foarte interesant pentru că în general urmărea linia dodecafonică lansată de compozitorii germani Alban Berg, Arnold Schoenberg, şi mai târziu de grecul Xenakis, în muzica de cameră şi nu numai." (Ştefan Elefteriu)

            La Conservator, Ştefan Elefteriu a studiat sub îndrumarea unor nume extrem de importante pentru componistica românească, dintre care îi amintesc pe marii compozitori Anatol Vieru şi Sorin Vulcu, preocupaţi şi dânşii de muzica electronică. Sorin Vulcu conducea studioul de muzică electro-acustică de la această instituţie. Înconjurat de astfel de profesionişti şi găsind mediul prielnic din punct de vedere tehnic şi educaţional, Ştefan Elefteriu s-a îndreptat tot mai serios către muzica electronică. Mai târziu a susţinut printre primele concerte de muzică electronică în sala de concerte a Conservatorului, pe care l-a absolvit în anul 1980.

            "Întâmplarea a făcut ca pe timpul studiilor la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti să cunosc doi profesori care aveau acelaşi hobby ca şi mine. Laboratorul acustic din Conservator devenise principalul loc de perfecţionare în muzica electronică (după multe ore de studiu zilnic la vioară). Acolo s-a dezvoltat o prietenie foarte importantă cu profesorul Sorin Vulcu, profesor de teorie muzicală, un asiduu cercetător şi compozitor de muzică electro-simfonică român, în compania căruia m-am specializat o importantă parte din timpul a 4 ani de Conservator. Deasemenea, chiar profesorul de vioară, Mircea Opreanu, el însuşi violonist de excepţie, compozitor, şef al quartetului “Musica Nova” (cu o mare faimă, mai ales peste hotare), era promotor al muzicii simfonice moderne, având concerte în care preodominau efectele sonore speciale obţinute atât cu instrumente traditionale cât şi cu orgi electronice, etc). Deci, ideea e că asemenea influenţe chiar din copilărie, continuate în conservator, au dus către o abordare foarte serioasă a muzicii electronice, ceva mai târziu. Trebuie să menţionez, că un impuls extrem de important l-am primit în acea perioadă şi din partea compozitorului Adrian Enescu, un mare specialist în domeniu. Întâlnirea şi apoi prietenia cu d-l Enescu a fost definitorie pentru drumul urmat mai târziu. Studiile de compoziţie din Conservator au fost la clasele prof. Tiberiu Olah şi Anatol Vieru, care erau deasemenea influenţaţi de acest curent muzical." (Ştefan Elefteriu)

            Tot în perioada Conservatorului, începând cu anul 1977, timp de cinci ani, a condus trupa de muzică rock numită Blitz, din care mai făceau parte Dan Bittman şi Tino Furtună. Au fost printre primii din muzica rock autohtonă care au integrat în muzica lor sintetizatoarele şi o celebră vioară electronică, toate construite de marele Ştefan Elefteriu. Locul de "desfăşurare" era Teatrul Mic, unde au susţinut numeroase concerte cu casa plină, bucurându-se de mult succes din partea audienţei, care era minunată de neobişnuitul instrument, vioara lui Ştefan.

            "Purtam nişte costume de epocă, luminile erau bine gândite şi sunetul era asigurat de echipa tehnică de la Sfinx. Întotdeauna am cântat la acea vioară, fiind ceva inedit şi aşteptat de public, precum şi la sintetizatoarele preistorice menţionate mai devreme." [...]

            "Am fost fascinat în acea perioadă de Jean Luc Ponti, <vrăjitorul> violonist de muzică progresivă care încă mai menţine şi în prezent stacheta foarte sus. Drept urmare, am construit o vioară electronică în perioada conservatorului, fiind susţinut şi de Sorin Vulcu. Acest instrument, fiind primul de acest fel din România acelor ani, a primit chiar şi un premiu studenţesc. Erau tot felul de concursuri <stimulative> de acest gen în perioada comunistă.

            Era un instrument de culoare albastru metalizat, cu o doză <calus> piezoelectrică, doză care avea un preamplificator de adaptare ce trimitea semnalul audio să comande nişte module de tip Moog (VCF, EG, VCA), asemănătoare cu cele construite mai târziu. A primit chiar şi un premiu studenţesc important pentru acea perioadă." [...]

            "Perioada rock a fost foarte puternică în preocupările mele, iar influenţele ei se simt şi acum în ceea ce fac." [...] "A fost o periodă bună din  punctul ăsta de vedere." [...] "Nivelul profesional era mult mai mare. Din păcate acum suntem într-un mare regres, cu toate aparatele performante care ne sunt la îndemână. Dar totul pleacă de la şcoală, şi de la seriozitatea şi profunzimea cu care te dedici scopului ales. Aici avem o mare problemă. Nu se poate construi nimic pe nisip." (Ştefan Elefteriu)

           

            Dintre ceilalţi muzicieni rock ai timpurilor, care au fost preocupaţi şi ei de muzica experimentală sau electronică şi cu care Ştefan Elefteriu a interacţionat sau colaborat se numără Doru Căplescu, coleg de an la secţia de trompetă şi Mircea Florian.

            După absolvire, compozitorul s-a specializat timp de trei ani în domeniul înregistrării şi mixajului audio în studiourile Radioteleviziunii Române. După aceea, preocupările sale s-au extins şi înspre muzica de film, realizând soundtrack-uri pentru peste 60 de filme documentare, de animaţie şi divertisment, în decurs de zece ani (1980-1990). Dintre acestea amintesc coloanele sonore realizate pentru animaţii precum "Cei Trei Muşchetari" (în regia lui Victor Antonescu), "Misiunea Spaţială Delta" (în regia aceluiaşi Victor Antonescu), "Fiul Stelelor" (Mircea Toia).

            "În perioada "Şcoala Vedetelor" a lui Titus Munteanu (TVR 1), toate piesele se lucrau şi mixau aici, având o colaborare excepţională cu maestrul Munteanu, unul dintre cei mai buni profesionişti de televiziune din câţi am întâlnit (şi am întâlnit ceva... de pe vreo 3 continente)."      (Ştefan Elefteriu)

            De asemenea, a cântat timp de 12 ani ca violonist în orchestra Operei Române din Bucureşti, în perioada anilor 1983-1994.

            Munca sa a fost favorizată de achiziţionarea primelor echipamente profesionale, începând cu anul 1990. Aşadar, cu o tehnică superioară, Ştefan Elefteriu a putut aprofunda pasiunea sa pentru muzica electronică.

            "După facultate, am intrat prin concurs la Opera Naţională Bucureşti, unde am activat 12 ani ca violonist. În tot acest timp, preocuparea mea (de acum principală, aş putea zice) s-a transformat în pasiune. Am început colaborarea cu studioul <Animafilm> Bucureşti, între timp am construit un studio (1980-1983) bun pentru acele vremuri (2 multitrack-uri, chiar un sintetizator, un Korg MS 10 copiat după original, pe care îl acordam mereu, că nu aveam acces la piesele originale) şi un modul separat (acelaşi dar fără clape). Muzica de film din acea perioadă era produsă cu aceste aparate, prin multe suprapuneri şi premixaje. Nu era simplu deloc, iar problemele pur tehnice erau numeroase." (Ştefan Elefteriu)

            Începând cu anul 1991, compozitorul a plecat peste graniţele ţării, ca şi inginer de sunet la studioul “Music Production Center” din Sarajevo, Bosnia & Herzegovina.

            Discografia sa cuprinde două albume foarte importante. Unul dintre acestea este o premieră pentru muzica românească, fiind primul CD cu muzică pop de pe piaţa românească, albumul Mălinei Olinescu, la a cărui producţie a contribuit în totalitate, intitulat “Ready For You” (1997, Euro Music). În anul 2001 a avut loc lansare albumului “Missing Lands”, în Germania, prin New Sound şi JOD-Records Luxemburg. Compoziţia şi muzica a fost semnată de către Ştefan Elefteriu, iar vocea a cântăreţei Diann Sorrell din Statele Unite. De asemenea a compus muzică sau a participat la producţia unor artişti români de muzica uşoară, precum Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu, Florin Chilian, Teodora Enache. În prezent se pregăteşte lansarea celui de-al doilea album personal al marelui compozitor, orientat spre muzica electronică. Va face parte dintr-o trilogie şi va fi lansat tot în Germania.

            De-a lungul prolificei sale activităţi, marele compozitor Ştefan Elefteriu a fost distins cu importante premii naţionale şi internaţionale, în Europa şi SUA.

            A fost premiat în cadrul Karlovy Vary Documentary (1986, premiul 1 pentru muzică), de asemenea în cadrul primului festival de advertising “Mediafest” din România (1996, locul întâi), festivalul "Cerbul de Aur” de la Braşov (1997, premiul întâi cu cântecul "Ready For You", interpretat de Mălina Olinescu), “International TV Pop Festival” din Malta (1999, premiul 1), Premiul pentru Muzica de Film a anului 2004 acordat de Uniunea Cineaştilor din România, Premiul pentru Muzică Originală în filmul documentar conferit de Uniunea Cineaştilor din România (2009).    A fost finalist la importante festivale şi concursuri internaţionale precum “Midnight Sun Festival” (1992, Finlanda), “Cesme Song Contest” (1994, Turcia), festivalul internaţional de muzică pop FIDOF de la Los Angeles (1998, menţiune, 4000 de concurenţi).

            În semn de apreciere pentru contribuţiile sale aduse muzicii româneşti de film de-a lungul timpului, în anul 2007 i-a fost acordată Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate artistică desfaşurată în slujba filmului românesc de animaţie, acordată de Centrul Naţional al Cinematografiei şi Studioul Cinematografic “Animafilm" din Bucureşti. A realizat numeroase colaborări şi angajamente pentru companii de profil din Europa, Australia şi SUA.

            În prezent este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România începând cu anul 1993, membru al Uniunii Cineaştilor din România şi membru SABAM Belgia.

            Astfel, sub un mare nume, Ştefan Elefteriu, stă o paletă largă de preocupări şi contribuţii în muzica românească, precum şi cea internaţională: compoziţie muzică de film, muzică pop, rock, ambiental, new age, simfonic, contemporan-simfonic, post-producţie şi post-procesare sunet, sound design, mixaje şi mastering. Cu siguranţă, un desăvârşit compozitor român care s-a implicat puternic în muzica electronică românească.