Endless Zone este trupa care a furnizat muzicii româneşti una dintre cele mai apreciate autohtone produse vreodată, numită "Pleacă", realizată în colaborare cu Central BPM. Aceasta a beneficiat şi de un videoclip, la fel de reuşit, cum rar se putea vedea la vremea respectivă în ţara noastră.
În spatele acestui grup se afla John Mitzalis, un om de afaceri străin, foarte pasionat de muzică, care cânta dealtfel la chitară, bass şi voce şi se implica în partea tehnică a creării pieselor. Acesta i-a cooptat în preajma anului 1999 pe Adrian Barbor (clape, computer, mai târziu în Paranoia şi Mamelino) şi Cătălin Neagu (percuţie, de asemenea în Timpuri Noi, Zebre).
Primul material semnat de aceştia a fost lansat în anul 1999 şi s-a numit "The Endless Zone" (Inn Music), o casetă cu şase piese la a cărei producţie au mai colaborat Angela Vulpescu (bass), Codruţ Bendovski (chitară, de asemenea în Terminal White) şi Gabi Andrieş (mixaj). De pe acest album Atomic Tv a remarcat piesa "Make Way", foarte mediatizată la acea vreme.
Doi ani mai târziu au bifat o altă apariţie discografică, pe o compilaţie foarte interesantă numită “The Endless Zone And Beyond” (2001), pe care au fost prezentate piese precum “Pleacă“, “Schimbare” (feat Camelia Marinescu), “Blast Off”, “Te Simt” (feat Alina Giurgiu) şi “Make Way”. Pe lângă John şi Cătălin apar două nume noi, solistele Camelia şi Alina. Pe acese material au mai semnat nume cum sunt Blazzaj, Deep Quest, Dreamdoktor, Electric Brother, Empty Recycle Bin / Matze, Hard B, Junkyard, Nemos, RA, Sonic Tonic, T.E.N..
Primul material semnat de aceştia a fost lansat în anul 1999 şi s-a numit "The Endless Zone" (Inn Music), o casetă cu şase piese la a cărei producţie au mai colaborat Angela Vulpescu (bass), Codruţ Bendovski (chitară, de asemenea în Terminal White) şi Gabi Andrieş (mixaj). De pe acest album Atomic Tv a remarcat piesa "Make Way", foarte mediatizată la acea vreme.
Doi ani mai târziu au bifat o altă apariţie discografică, pe o compilaţie foarte interesantă numită “The Endless Zone And Beyond” (2001), pe care au fost prezentate piese precum “Pleacă“, “Schimbare” (feat Camelia Marinescu), “Blast Off”, “Te Simt” (feat Alina Giurgiu) şi “Make Way”. Pe lângă John şi Cătălin apar două nume noi, solistele Camelia şi Alina. Pe acese material au mai semnat nume cum sunt Blazzaj, Deep Quest, Dreamdoktor, Electric Brother, Empty Recycle Bin / Matze, Hard B, Junkyard, Nemos, RA, Sonic Tonic, T.E.N..
Various - The Endless Zone And Beyond (2001)
Endless Zone & Camelia - Schimbare
Nemos - Let's Do It Again
RA - Nu Privi Acum
Hard B - Bring The House
Endless Zone - Blast Off
Deep Quest - The 'Nam Issue
Electric Brother - Cosmic Sleep
Junkyard - Aparentele
Endless Zone & Camelia - Pleaca
Dreamdoktor & Cristina - Atlas
Sonic Tonic - I Of The Storm
Endless Zone & Alina Giurgiu - Te Simt
Empty Recycle Bin - Elanul
Blazzaj & Mara - Un Lucru
T.E.N. - Nutzy Pasa
Endless Zone - Make Way
Various - DATA
De-a lungul timpului au mai colaborat în grupul muzical Endless Zone şi alţi instrumentişti precum Adrian Dobrin (bass), Alexandru Ioniţă (bass, masterizare, mixaj), Alexandru Simu (clarinet, saxofon, clape), Berţi Barbera (percuţie), Cristian Prihotca (percuţie), Florin Barbu (bass), Ionuţ Geambaşu (clape, mixaj, programare, a mai colaborat cu Blanoz), Le Blay Yann (saxofon).
“Colaborarea mea cu John a început printr-un vechi prieten, Adrian Dobrin, care evolua la bas şi se ocupa de sunet în proiectul Endless Zone. Pur şi simplu m-a întrebat dacă vreau să mă implic într-un proiect electro. Am acceptat să văd despre ce este vorba. Am fost plăcut surprins ascultând piesele, mi-au plăcut. Ne-am strâns mai mulţi instrumentişti pentru o formulă de live şi am început să lucrăm la piese pentru a le putea cânta. Trebuia să păstrăm soundul electro, drept pentru care la final ajunsesem să fim 2 toboşari, un lucru experimental, după mine foarte bun. Oricum s-a perindat multă lume prin proiect, nu numai instrumentişti, dar şi alţi oameni care au fost impresionaţi de muzică, şi care au vrut să se implice în acest proiect, care chiar promitea. Cred că una din cauzele pentru care acest proiect a eşuat a fost pentru că s-a pierdut mult prea mult timp.” (Cristian Prihotca)
“Colaborarea mea cu John a început printr-un vechi prieten, Adrian Dobrin, care evolua la bas şi se ocupa de sunet în proiectul Endless Zone. Pur şi simplu m-a întrebat dacă vreau să mă implic într-un proiect electro. Am acceptat să văd despre ce este vorba. Am fost plăcut surprins ascultând piesele, mi-au plăcut. Ne-am strâns mai mulţi instrumentişti pentru o formulă de live şi am început să lucrăm la piese pentru a le putea cânta. Trebuia să păstrăm soundul electro, drept pentru care la final ajunsesem să fim 2 toboşari, un lucru experimental, după mine foarte bun. Oricum s-a perindat multă lume prin proiect, nu numai instrumentişti, dar şi alţi oameni care au fost impresionaţi de muzică, şi care au vrut să se implice în acest proiect, care chiar promitea. Cred că una din cauzele pentru care acest proiect a eşuat a fost pentru că s-a pierdut mult prea mult timp.” (Cristian Prihotca)
Endless Zone, în clasica formulă Barbor, Camelia, Cătălin şi John, au mai realizat împreună cei mai sus amintiţi în anul 2005 un al doilea album cu 14 piese, numit "Trancefusion" (EZ Scop). La producţia piesei "Ce Vrei ?" a participat de asemenea şi Bogdan Popoiag, iar un alt mare muzician, Dan Handrabur, a contribuit la crearea compoziţiilor "Vertigo", "Uitare" şi "Pleacă".
Schimbare (Mix)
In Zbor
Med-fly
Pleaca (Mix)
Vertigo
DJ-guitar
A Darui
Uitare
Liber
Ce Vrei ?
Impresii
Schimbare
Pleaca
Sadness
"Cea mai depărtată amintire legată de Endless Zone este momentul în care am auzit piesa "Pleacă" la radio în drum spre Vama Veche cea de altă dată. Îmi aduc aminte că mi-a plăcut foarte tare. M-a cucerit definitiv cu finalul piesei în care se aude un riff de chitară genial tras de John.
Nu ştiu dacă un an sau doi mai târziu John Mitzalis mi-a propus ca împreună cu Ionuţ Geambaşu să terminăm albumul "Trancefusion" la care ei lucrau de multă vreme deja. Pentru mine a fost că şi când Massive Attack mi-ar propune să merg în turneu cu ei. Erau multe trackuri trase de mulţi muzicieni pe care îi admiram deja sau de care încă nu auzisem. În perioada în care am început să lucrăm la album erau şi repetiţii. După câteva jammsessions m-au cooptat ca basist în trupă. Am retras basul la "Pleacă" şi la câteva trackuri care aveau nevoie de bass şi am început finalizarea albumului.
Acum gândeşte-te că pe vremea aia nu exista nici o muzica bună românească la radio. Din categoria muzică electronică se promovau trupe ca "Genius", iar în anii care au urmat a fost şi "sezonul manelelor". Deci muzica electronică românească era îngropată foarte adânc în studiourile din subsolurile şi mansardele producătorilor. Lansarea albumului Trancefusion a fost ca un marker pus pe timeline-ul muzicii cool făcută în România. După lansare… multă linişte. Deşertul muzical românesc din perioada aia a fost lipsit de o oază pentru mult timp.
Colaboararea mea cu trupa a fost importantă pentru mine ca inginer de sunet, dar mai mult ca producător de muzică electronică. În calitate de producător al trupei L'orchestre de Roche spun relaxat că Endless Zone a fost o referinţă solidă pentru muzica pe care o fac acum. (Alexandru Ioniţă)
În continuare, Alexandru Ioniţă a înregistrat un session cu "Brazilian Girls" din New York. Apoi a mai fost implicat în Blanoz (chitarist şi basist), cu care a înregistrat o variantă a piesei "Jumătate tu, jumătate nu" în său propriu, Zion Records. A participat la producţia albumului trupei El Negro, numit "Fuga în Jamaica", de asemenea piesa "Ploaia" şi alte câteva piese de pe albumul "Antipanica". Mai departe a remixat piesa "Have no fear" a trupei Les Elephants Bizzares şi a mixat backtrack-ul trupei The Amsterdams pe care aceştia îl folosesc în live-acts. Alte proiecte personale: Nigels, Les Oiseaux Michteaux, Brutus, Anton Power, Sex with Angels, Baroque Hooligans, Konductors, Andruid.
"S-a întâmplat de mult colaborarea mea cu Endless Zone, sunt mai bine de 10 ani de atunci, dar a fost una foarte fericită.
Aş începe prin a spune că a fost fără probabilitate o trupă vizionară pentru scena României şi cu mult înaintea timpului ei, ca publicul general românesc să fie gata să înţeleagă muzica.
Omul responsabil de acest concept a fost John Mitzalis, ghitarist şi compositor de origine greacă, care a trăit multă vreme în SUA şi pentru o perioadă a fost stabilit în România. El, cu o cultură vastă în muzica electronică, a adus acest suflu nou la Bucureşti în final de ani '90.
Eu am început colaborarea cu EZ în jur de 2000, când am început mai întâi să înregistrez câteva solouri de saxofon. Pornind de acolo colaborarea mea cu John s-a dezvoltat şi am ajuns să şi modelez o parte din muzică aducând influenţele propri de muzică jazz. Ce îmi amintesc este că am lucrat pe parcursul a 2 ani la aproximativ 10 piese care erau fantastice şi aproape gata să fie scoase pe piaţă, dar în lipsa unei case de producţii cu o ofertă serioasă sau vreun producător care să cristalizeze albumul, muzica a rămas în aer şi nelansată. Piesele continuau o îmbinare perfectă între muzica electronică şi reminiscenţe din rock, jazz, drum & bass şi subtil muzică folk greacă.
Pentru mine personal experienţa cu EZ şi John Mitzalis a fost una extrem de benefică şi mi-a lărgit orizontul muzical către noi direcţii.
Prin session-urile lungi în dupamieze explorând arta "delay"-urilor, ideii minimale, ore în şir de căutat sunete în bănci sample industriale sau distorsionate, toate mi-au conferit mai târziu o extra conexiune şi o deschidere către un alt univers muzical.
Eu în 2003 am început studille în Olanda şi de atunci am pierdut contactul cu John şi EZ." (Alex Simu)
Berţi Barbera este un vocalist şi percuţionist, care cântă în proiecte muzicale alături de Nicu Patoi, Răzvan Suma, Nicu Alifantis şi care a colaborat în trecut cu Proconsul, Timpuri Noi, Phoenix, precum şi cu muzicieni importanţi de jazz cum ar fi Mircea Tiberian, Marius Popp, Anca Parghel şi mulţi alţii. A format propriile proiecte, precum Blue's Convention (împreună cu Florin Ochescu), Stringasong (împreună cu Nicu Patoi). Promoveaza valori artistice prin emisiuni de radio sau tv şi articole în publicaţii de specialitate.
“John Mitzalis, cânta la chitară şi la voce. Investise foarte mulţi bani într-un studio performant şi îi plăcea să fie înconjurat de alţi muzicieni. Aşa am ajuns eu cu Cătălin Neagu la el la studio. Ne făcusem un obicei să mergem acolo în fiecare dupămasă şi să ne lăsăm în vraja vibe-urilor de trance.
Primul meu contact cu muzica electronică a fost trupa Brigada Artistică Urbană (B.A.U.) din Timişoara. Îi urmăream îndeaproape, în special pentru că aveau o secţie ritmică grozavă, cum nu se mai văzuse în România la vremea respectivă (Uţu Pascu bass şi Tavi Scurtu tobe). Am avut plăcerea să fiu şi invitatul lor la una din ediţiile TMBase.
Fiind bassist, pentru mine întotdeauna a fost o prioritate să dau un groove bun, să fac lumea să mişte. Din acest motiv mi-a plăcut întotdeuna muzica electronică. Acolo dansul era baza :) . Tot acolo am descoperit o nouă formă de artă, arta sunetului, arta de a <modela> sunete noi, vibraţii noi.
În anul 2000, odată cu venirea mea în Bucureşti, am intrat în legatură cu gaşca de la studioul Yama, invitat fiind să înregistrez bass pe o piesă Electric Brother feat Mara - "Save the Children". Erau sub acelaşi acoperiş DJ Vasile, Matze, Electric Brother (împreună NSK), Sunday People (fraţii Sultan şi Hassan), Junkyard şi alţii. A fost o inspiraţie pentru mine să stau în preajma lor şi să văd şi să înţeleg felul în care abordează şi gândesc muzica, accentuând sunetul şi groove-ul. Erau foarte talentaţi şi creativi. Şi aşa cum se întâmpla de multe ori cu valorile noastre, erau apreciaţi mult mai mult în alte ţări decât în România. Câştigaseră premii peste premii, cântau pe stadioane în Portugalia, Spania, etc şi nimeni nu zicea o vorbă în România.” (Florin Barbu)
A mai colaborat Janin Pasniciuc, prezent în studio ca şi inginer de sunet, este chitarist de profesie şi s-a mai găsit de-a lungul timpului în trupe precum Partizan, AB 4, Dekadens sau Zebre.
De asemenea a mai existat o formulă live cu mulţi alţi colaboratori, pe care ne-o descrie foarte frumos Alexe Alexandru, unul dintre cei care au fost prezenţi pe scenă alături de Endless Zone:
"Trupa a avut în 2006 dacă nu mă înşel o formulă completă pentru live. Ea era compusă din Cristi Prihoarcă (tobe acustice), Alexe Alexandru (tobe electronice), John Mitzalis (chitară), Alexandru Tibulca (chitară), Ionuţ Geambaşu (clape), Le Blay Yann (saxofon), Camelia Marinescu (voce). Nu mai ţin minte cine era la bass pentru că am colaborat cu mai multe persoane...
Am cântat cu cei de la Viţa de vie în Giurgiu, în cadrul unui evenent numit "Inimi pentru inimi". Tot în cadrul aceluiaşi eveniment am cântat şi în Parcul Herăstrau şi în acelaşi an am ajuns şi la Stufstock.
Cred că acest proiect muzical numit Endless Zone a reuşit să formeze un nou val de muzicieni. Personal, experienţa acumulată în acest proiect muzical a fost una deosebită atât pe plan muzical cât şi pe plan spiritual, a fost o plăcere să întâlnesc toţi aceşti oameni deosebiţi şi să pot colabora cu ei. Am învăţat foarte multe în anii aceia şi mă bucur că am avut această ocazie. Pe scenă trupa intra cu emoţii, dar odată ce începeau "undele să vibreze" intram toţi în transă şi fuzionam creând un sunet compact şi omogen." (Alexe Alexandru)
Un amalgam de genuri, care jonglează între graniţe, între jazz şi trance, o trupă de excepţie care oferea o alternativă publicului. Aceasta, alături de colaboratorii de la Central BPM, aduceau un aer occidental muzicii româneşti. Un alt lucru de remarcat şi apreciat este faptul că ambele albume au fost au fost distribuite în mii de copii gratuit în cluburile bucureştene.
Endless Zone & Central BPM - Pleaca
O fi primul comentariu aici. Multumim din suflet pentru piesa ''Pleaca''. Calitate.
RăspundețiȘtergere